Comisia Europeană ar putea fi nevoită să își reconsidere decizia din 2023 prin care a deblocat aproximativ 10 miliarde de euro pentru Ungaria, potrivit opiniei unui avocat general al Curții de Justiție a Uniunii Europene. Dacă judecătorii CJUE vor urma această recomandare, Budapesta ar putea fi obligată să returneze fondurile, relatează POLITICO.
Instanța europeană analizează o acțiune introdusă de Parlamentul European, care susține că Executivul comunitar a încălcat propriile reguli atunci când a decis, în decembrie 2023, să elibereze sumele anterior înghețate din cauza îngrijorărilor privind statul de drept în Ungaria. Eurodeputații acuză Comisia că a acționat din considerente politice, în contextul unui summit decisiv al liderilor UE, când era esențial ca premierul Viktor Orbán să susțină pachetul de sprijin destinat Ucrainei.
Opinia formulată de avocatul general Tamara Ćapeta recomandă anularea deciziei de deblocare a fondurilor și va orienta deliberările judecătorilor, care urmează să pronunțe o hotărâre definitivă în lunile următoare. Avocații generali nu fac parte din completul de judecată, însă oferă analize juridice independente în cauze complexe sau sensibile.
Momentul este unul delicat pentru Budapesta, în condițiile în care Viktor Orbán se confruntă cu o scădere în sondaje înaintea alegerilor programate în aprilie. În ultimele luni, liderii europeni au evitat confruntările directe cu guvernul ungar, considerând că presiunea publică ar putea fi exploatată electoral de premier.
Un diplomat european, sub protecția anonimatului, a admis că avizul juridic apare într-un context politic incomod. Deocamdată, Comisia Europeană nu a comentat oficial concluziile avocatului general, iar Viktor Orbán a evitat, la rândul său, declarațiile pe acest subiect la sosirea la un summit desfășurat în Belgia.
Critici privind aplicarea regulilor statului de drept
În analiza sa, Ćapeta susține că Executivul european a aplicat în mod eronat criteriile referitoare la statul de drept atunci când a autorizat transferul fondurilor, înainte ca reformele asumate de Budapesta să fie implementate integral. Ea apreciază că evaluarea Comisiei privind independența Curții Supreme din Ungaria și procedurile de numire a judecătorilor Curții Constituționale nu a fost suficient de riguroasă.
De asemenea, avocatul general a reproșat Comisiei lipsa de transparență, argumentând că aceasta nu a oferit explicații suficiente pentru justificarea deciziei. Potrivit comunicatului Curții, Executivul european datorează clarificări nu doar Ungariei, ci și cetățenilor Uniunii.
Totuși, opinia juridică nu confirmă acuzația Parlamentului privind un eventual abuz de putere.
Posibilitatea recuperării fondurilor
René Repasi, europarlamentar german și profesor de drept european, a explicat că o eventuală anulare a deciziei ar obliga Comisia să solicite rambursarea sumelor. În cazul în care Ungaria nu ar restitui banii, Executivul ar putea compensa prin reducerea altor plăți europene datorate statului ungar.
Hotărârea CJUE va avea implicații importante asupra modului în care Comisia poate utiliza marja sa de apreciere în evaluarea respectării statului de drept de către statele membre, în special în cadrul Regulamentului privind dispoziițiile comune, care condiționează accesul la fonduri europene de respectarea independenței judiciare și a drepturilor fundamentale.
În cadrul unei audieri desfășurate în octombrie 2025, Comisia a susținut că Budapesta a îndeplinit formal etapele tehnice stabilite anterior pentru reformarea sistemului judiciar, motiv pentru care eliberarea fondurilor era obligatorie.
Opinia avocatului general validează însă argumentele Parlamentului, potrivit cărora evaluarea ar fi trebuit să țină cont de deficiențele sistemice ale statului de drept în ansamblu și nu doar de îndeplinirea formală a unor obiective punctuale.
Eurodeputatul ecologist Daniel Freund a calificat avizul drept o critică severă la adresa Comisiei. El a susținut că, dacă instanța va confirma această interpretare, decizia va reprezenta un succes pentru apărarea statului de drept în Uniune. Potrivit acestuia, deblocarea fondurilor către guvernul ungar a fost atât ilegală, cât și motivată politic, iar credibilitatea Comisiei a fost afectată. Freund a subliniat că finanțările europene ar trebui acordate exclusiv statelor care respectă valorile și normele fundamentale ale Uniunii și a cerut Executivului comunitar să nu mai cedeze presiunilor liderilor considerați autoritari.
