Impactul cutremurului devastator (de la începutul lunii februarie) asupra economiei turcești este încă incert, se arată într-o analiză realizată de Coface România. Kahramanmaraş, Hatay și Gaziantep – puternic afectate de seism – sunt centre regionale cheie pentru logistică, producție și export. Regiunile amintite generează aproximativ 12% din PIB-ul țării, 20% din producția totală agricolă și forestieră, 10% din producția industrială și aproape 15% din activitatea de construcții.

Dacă la începutul anului specialiștii Coface estimau o creștere a PIB-ului de 3,5%, după cutremur, aceștia se așteaptă la o încetinire bruscă a creșterii economice. În context, se amintește că, după cutremurul din 1999, PIB-ul Turciei s-a contractat cu 3,3% înainte de a-și reveni cu 6,8% în 2000.

Unele fabrici au fost total sau parțial distruse, iar producția agricolă va fi mult sub estimări. De asemenea, Organismul turc de supraveghere bancară (BDDK) a extins flexibilitatea pentru datorii pentru cei afectați de cutremure. În plus, Coface estimează că inflația va atinge o medie de 50% în 2023, după un nivel de 72% în 2022.

Suma necesară pentru redresare este deja estimată între 50 și 85 de miliarde de dolari (conform Confederației de Întreprinderi și Afaceri din Turcia). Potrivit analizei Coface, sectoarele cele mai afectate de cutremur sunt: textile, îmbrăcăminte, alimentație, servicii, tehnologia informației și comunicații, metale, produse chimice și retail. Pe termen mediu, necesitatea reconstruirii unei suprafețe de aproximativ 110.000 km2 (mai mare decât Danemarca, Țările de Jos, Elveția sau Belgia) și populată cu 13 milioane de oameni ar putea sprijini sectorul construcțiilor. Președintele Erdogan a spus că ridicarea a 30.000 de clădiri rezidențiale în zona cutremurului va începe în martie.

Conform sursei citate, pe frontul politic, impactul cutremurului împreună cu turbulențele economice de anul trecut (inflația ridicată, deprecierea lirei turcești etc.) pot muta atenția alegătorilor către condițiile interne. Alegerile au fost planificate pe 14 mai, însă există o dezbatere dacă acestea pot fi organizate. Opoziţia cere ca alegerile să se țină, dar există o mare incertitudine în această privinţă.

C. ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro