După un 2023 oarecum turbulent, dar mai bun decât se aștepta, 2024 se prefigurează ca un an incert, atât din punct de vedere (geo)politic, cu peste 60 de alegeri naționale (prezidențiale și/sau legislative), cât și din punct de vedere economic, cu riscuri în creștere într-o economie globală care încetinește. În acest context, în cel mai recent Barometru al riscurilor sectoriale și de țară, Coface a modificat 13 evaluări ale riscului de țară (12 îmbunătățiri și 1 retrogradare) și 22 evaluări ale riscului sectorial (17 îmbunătățiri și 5 retrogradări), reflectând o îmbunătățire semnificativă a perspectivelor de evoluție într-un mediu care rămâne extrem de instabil și nesigur.

Creșterea globală rezistă presiunilor

Pentru al treilea an consecutiv, economia mondială va încetini până la 2,2% în 2024, după 2,6% anul trecut. Potrivit Coface, chiar dacă lucrurile par să fie pe drumul cel bun în SUA, activitatea economică ar trebui să continue să scadă în prima jumătate a anului, pe fondul diminuării cheltuielilor gospodăriilor, în contextul în care stocul de economii în exces acumulat în timpul pandemiei – în mare parte epuizat – va continua să scadă.

Economia chineză, care părea că și-a recăpătat ritmul de evoluție în a doua jumătate a anului 2023, încheind anul cu o creștere a PIB-ului de 5,2%, puțin peste ținta oficială de creștere, stagnează la începutul acestui an. Revenirea consumului rămâne fragilă, iar preocupările legate de corecția pieței imobiliare, soluționarea datoriei publice locale și presiunile deflaționiste continuă să afecteze investițiile private și sentimentul consumatorilor.

La rândul ei, economia bătrânului continent va fi și ea  marcată de stagnare în prima jumătate a anului, în contextul în care industria prelucrătoare continuă să fie afectată de costuri ridicate și cerere externă lentă.

Inflația și ratele dobânzilor: un mediu advers pentru companii

În ciuda unei scăderi în 2023 și a unei tendințe pozitive pe termen scurt, inflația de bază este încă de două ori peste ținta băncii centrale în majoritatea zonelor monetare dezvoltate. Conform Coface, provocarea pentru 2024 constă în a urmări dacă înăsprirea monetară din ultimele 18 luni este suficientă pentru a reduce și menține inflația la 2%.

Piața tensionată a muncii, cu rate ale șomajului sub nivelul lor structural, niveluri istorice ale locurilor de muncă vacante și dinamica susținută a salariilor, sugerează că bătălia nu a fost câștigată, indiferent de eventualele șocuri de ofertă care ar putea apărea în mediul geopolitic actual.

Ratele de dobândă cu care s-au obișnuit toți agenții – gospodării, întreprinderi și guverne – în ultimii cincisprezece ani sunt acum de domeniul trecutului, ratele urmând să rămână ridicate pe tot parcursul anului în toate economiile avansate. Așteptările pieței de reduceri succesive de dobândă pe parcursul anului par excesive, pe ambele maluri ale Atlanticului. În Europa, în ciuda impulsului slab al activității, presiunile inflaționiste de bază nu ar trebui să permită BCE și Băncii Angliei să înceapă relaxarea monetară înainte, în cel mai bun caz, de vara lui 2024.

În opinia specialiștilor Coface, acest mediu economic nefavorabil va menține companiile într-o situație dificilă. O accelerare bruscă a numărului de insolvențe este, prin urmare, unul dintre principalele riscuri negative pentru scenariul de bază Coface.

Economiile emergente stimulează creșterea globală, dar eterogen

În 2024, țările emergente vor fi principalele motoare ale economiei globale, contribuind cu 1,7 puncte procentuale la creșterea de 2,2% a PIB-ului mondial. Economiile emergente vor reprezenta, așadar, trei sferturi din creșterea globală, cea mai mare din 2013. Asia de Sud-Est va fi din nou una dintre cele mai dinamice regiuni, cu o creștere de 4,6%, după 4% anul trecut. Cele mai sărace și mai îndatorate țări se vor confrunta cu dificultăți mai mari. Cu rate ale dobânzilor ridicate și un dolar puternic, o reapariție a default-urilor suverane este posibilă. Unele țări, precum Sri Lanka, Ghana, Etiopia, Malawi, Pakistan și Laos sunt deja în faliment sau în prag de faliment.

Tensiunile din Marea Roșie scumpesc transportul maritim

Instabilitatea din regiunea Mării Roșii este o amenințare majoră pentru traficul maritim. În acest context, majoritatea companiilor de transport maritim evită deja Canalul Suez, cea mai rapidă rută maritimă care leagă Asia de Europa și optează pentru Capul Bunei Speranțe, ocolind continentul african, ceea ce adaugă peste zece zile la durata călătoriei. Pentru cei care continuă să folosească ruta prin canalul Suez, costurile de securitate și asigurări cresc vertiginos. Pentru a compensa aceste costuri, transportatorii își redirecționează navele către rutele comerciale europene și mediteraneene, ceea ce reduce spațiul disponibil pentru mărfurile care trec prin rutele transpacifice și nord-sud, reflectându-se în tarife mai mari.

În ciuda creșterilor tarifelor de transport (care s-au dublat sau chiar s-au triplat pe unele rute de la Shanghai către Europa), acestea sunt încă, în medie, sub nivelurile record de la începutul lui 2022. Deocamdată, impactul inflaționist va fi izolat – de ordinul a 0,1 puncte de inflație la nivel global (0,2 puncte în Europa) și nu pare de natură să deraieze scenariul central Coface. (C.Ș.)