Ultimele schimbări privind tarifele vamale anunțate de președintele SUA, Donald Trump, au amplificat incertitudinea pentru companii și consumatori, avertizează economiști și reprezentanți ai mediului de afaceri.

Deciziile vin după ce Curtea Supremă a Statelor Unite a stabilit, vineri, că Trump nu poate folosi legea din 1977, International Emergency Economic Powers Act, pentru a impune taxe pe importuri din aproape toate țările lumii.

Ca reacție, sâmbătă, Trump a semnat o proclamație prin care invocă o altă bază legală, Secțiunea 122 din Trade Act din 1974, care îi permite să aplice un tarif temporar de până la 10% pentru bunurile provenite din toate țările. Ulterior, tot sâmbătă, a anunțat pe rețelele sociale că va majora acest tarif la 15%.

Noua decizie ridică semne de întrebare inclusiv pentru state precum Regatul Unit și Australia, care negociaseră anterior acorduri cu SUA pentru un tarif de 10%. În același timp, alte declarații ale liderului american au alimentat temerile că ar putea fi introduse noi taxe și pentru produse care, până acum, fuseseră exceptate.

„Există o oboseală legată de schimbările permanente, de lipsa de claritate și certitudine în privința tarifelor și, implicit, a prețurilor pe care companiile le pot practica pentru clienții din SUA”, a declarat William Bain, director pentru politici comerciale în cadrul British Chambers of Commerce (BCC). „Companiile sunt frustrate și exasperate de modificările constante ale politicii comerciale.”

Neclarități privind acordurile comerciale existente

După ce Trump a anunțat, anul trecut, tarifele supranumite „Liberation Day”, mai multe țări au încercat să negocieze taxe mai mici pentru exporturile lor către SUA. Regatul Unit, de exemplu, obținuse un acord pentru un tarif de 10% la bunurile exportate în America.

Totuși, un oficial american a declarat vineri că țările care au încheiat deja acorduri comerciale ar putea fi supuse noului tarif global prevăzut de Secțiunea 122, nu ratelor negociate anterior. În același timp, Casa Albă a transmis că va „continua să onoreze acordurile reciproce obligatorii din punct de vedere juridic”.

Rămâne astfel neclar dacă SUA intenționează să aplice tarife mai mari, dar să păstreze anumite elemente ale acordurilor existente. De la anunțul privind majorarea la 15%, nu au mai fost oferite clarificări oficiale.

Paul Ashworth, economist-șef pentru America de Nord în cadrul Capital Economics, a subliniat că noul tarif este aplicat în baza Secțiunii 122 din Trade Act 1974, care „menționează explicit că orice tarif trebuie aplicat în mod nediscriminatoriu”.

„Unii dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Americii, precum UE și Japonia, se vor regăsi practic în aceeași situație ca săptămâna trecută”, a spus el.

Secțiunea 122 îi permite președintelui să impună tarife de până la 15% pentru o perioadă de 150 de zile, după care este necesară intervenția Congresului.

British Chambers of Commerce estimează că majorarea la 15% ar putea crește costurile tarifare pentru bunurile britanice exportate în SUA cu 2–3 miliarde de lire sterline (aproximativ 2,7–4 miliarde de dolari).

Aproximativ 40.000 de companii din Regatul Unit exportă către SUA, iar majorarea de 5% este suportată fie de exportatori, fie de clienții americani. „Acest lucru descurajează companiile să mai opereze la nivelurile actuale pe piața americană”, a spus Bain.

Incertitudinea este deosebit de puternică în sectoare precum industria alimentară și a băuturilor, textilele, bunurile industriale și echipamentele electrice, care „se confruntă peste noapte cu o creștere semnificativă a costurilor de export către SUA”.

Tim Doggett, director executiv al Chemical Business Association, care reprezintă lanțul de aprovizionare din industria chimică din Regatul Unit, afirmă că aceste costuri suplimentare sunt, în general, transferate către utilizatorii finali și consumatori, „contribuind la creșterea prețurilor și, în cele din urmă, la presiuni inflaționiste”.

Decizia Curții Supreme, care a stabilit că așa-numitele tarife reciproce sunt ilegale, ar putea deschide calea pentru ca firmele să solicite rambursarea celor aproximativ 130 de miliarde de dolari (96 de miliarde de lire) plătiți sub formă de taxe vamale din aprilie anul trecut.

Totuși, hotărârea nu face referire explicită la rambursări, iar un eventual proces ar putea dura ani de zile. Presa americană a relatat că sute de companii au intentat deja procese pentru a-și asigura o poziție în eventualele proceduri de restituire.

Casa Albă nu a comentat direct posibilitatea rambursărilor. Potrivit lui Doggett, situația este departe de a fi simplă: „Aceasta generează o incertitudine juridică și contractuală suplimentară, plasând furnizorii și clienții în poziții extrem de dificile în încercarea de a stabili unde revine, în final, responsabilitatea. Este un proces costisitor și potențial de durată, care ar putea necesita ani pentru a fi soluționat.”

Bob Schwartz, economist senior la Oxford Economics, consideră că administrația Trump ar putea utiliza alte instrumente tarifare aflate la dispoziție, inclusiv noul tarif din Secțiunea 122, pentru a evita plata unor rambursări pe scară largă.

Temeri privind noi taxe sectoriale

Casa Albă a precizat că anumite produse nu vor fi supuse noii taxe, deoarece sunt considerate esențiale pentru economia americană. Printre acestea se numără mineralele critice, produsele energetice, resursele care nu pot fi produse în SUA, precum și unele produse agricole, inclusiv carne de vită, roșii și vehicule.

Cu toate acestea, economiștii atrag atenția că Trump a folosit deja Secțiunea 232 din Trade Expansion Act din 1962 pentru a introduce tarife sectoriale pentru automobile, oțel și aluminiu. În plus, Departamentul Comerțului a lansat investigații în baza aceleiași secțiuni pentru produse farmaceutice, semiconductori, minerale critice și aeronave.

„Tarifele suplimentare specifice anumitor sectoare, în baza Secțiunii 232, ar putea deveni și mai proeminente în 2026”, a declarat economistul american Bernard Yaros.

Impactul asupra consumatorilor

Taxele mai mari pe importuri sunt suportate, de regulă, atât de companiile exportatoare, cât și de consumatorii americani, prin prețuri mai ridicate.

Potrivit centrului de cercetare The Budget Lab de la Universitatea Yale, între 31% și 63% din costurile suplimentare generate de tarifele introduse anul trecut au fost transferate către consumatori, prin scumpirea bunurilor importate.

În sprijinul acestor concluzii, Rezerva Federală din New York a constatat că firmele și consumatorii americani suportă aproape 90% din costurile suplimentare ale tarifelor.

Deși impactul exact al majorării la 15% rămâne de evaluat, este probabil ca o parte semnificativă a noilor costuri să fie suportată tot de companiile și consumatorii din SUA.

Reprezentanții mediului de afaceri avertizează că incertitudinea crescută ar putea afecta și diversitatea produselor disponibile pe piața americană, întrucât exportatorii ar putea redirecționa marfa către alte regiuni.

„Companiile analizează diversificarea comerțului, poate mai mult către piața europeană sau către piețele dinamice din Indo-Pacific. Aceasta ar putea fi o consecință de durată a fluctuațiilor de politică comercială pe care le-am văzut doar în ultimele patru săptămâni”, a spus Bain.

În final, pentru firmele care aleg să continue exporturile către SUA, costurile majorate vor trebui fie absorbite de exportatori, fie transferate către clienții americani.