Statele Unite au pus în aplicare, începând de vineri, un nou pachet de taxe vamale care vizează importurile din 60 de state partenere, măsură pe care administrația Trump o justifică prin necesitatea de a descuraja comerțul cu produse fabricate prin muncă forțată.
Tarifele, situate între 10% și 12,5%, afectează unii dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Washingtonului: Uniunea Europeană, Regatul Unit, China, Canada, Japonia și India.
Măsura vine pe fondul unei schimbări de strategie în politica comercială a lui Donald Trump. La începutul acestui an, Curtea Supremă a SUA a decis că o parte din taxele vamale impuse anterior prin invocarea unor măsuri de urgență au fost adoptate ilegal. Administrația de la Washington a fost nevoită astfel să caute alte pârghii legislative pentru a-și continua agenda tarifară.
De această dată, Casa Albă s-a bazat pe Secțiunea 301 din Legea Comerțului din 1974. Reprezentantul comercial, Jamieson Greer, a explicat că scopul declarat al măsurii este de a determina statele partenere să interzică importul bunurilor produse prin muncă forțată.
Potrivit anunțului oficial, țările care au adoptat deja astfel de interdicții sau care s-au angajat să o facă vor plăti un tarif de 10%, în timp ce restul vor fi taxate cu 12,5%.
Analiștii economici avertizează că noile taxe riscă să majoreze costurile atât pentru companii, cât și pentru consumatori, deși efectul ar putea fi temperat parțial de excepțiile acordate anumitor categorii de produse. În același timp, mai mulți specialiști estimează că țările vizate ar putea intensifica eforturile de diversificare a partenerilor comerciali, pentru a reduce dependența de piața americană.
Potrivit BBC News, decizia a stârnit deja reacții internaționale. Guvernul din Brazilia a numit măsura „arbitrară” și „nejustificată”, acuzând Washingtonul că folosește tema drepturilor lucrătorilor drept pretext pentru o politică comercială protecționistă.
Japonia și Australia și-au exprimat regretul față de introducerea noilor tarife, în timp ce China a respins ferm acuzațiile legate de munca forțată, susținând că acestea servesc drept instrument de presiune politică.
Pe fondul acestor tensiuni diplomatice, mai multe organizații internaționale pentru drepturile omului continuă să analizeze cazuri de muncă forțată în regiunea Xinjiang, în special în rândul minorităților musulmane din China, subiect care rămâne unul dintre principalele probleme în relațiile comerciale sino-americane.
