Prețurile petrolului au crescut luni la cel mai ridicat nivel din ianuarie, după ce Statele Unite s-au alăturat Israelului în atacurile asupra instalațiilor nucleare ale Iranului, alimentând temerile privind oferta, potrivit Reuters.

Futures-urile pentru petrolul Brent erau în creștere cu doar 8 cenți, ajungând la 77,09 dolari pe baril la ora 09:04 GMT. Petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 3 cenți, la 73,87 dolari.

Volatilitatea prețurilor a continuat și în sesiunea de luni. Ambele contracte au atins maxime ale ultimelor cinci luni mai devreme în cursul zilei — 81,40 dolari (Brent) și 78,40 dolari (WTI) — înainte de a pierde câștigurile și chiar de a intra pe teritoriu negativ în sesiunea de dimineață din Europa.

De la începutul conflictului, pe 13 iunie, Brent s-a apreciat cu aproximativ 11%, iar WTI cu circa 9%.

Luni, prețurile s-au stabilizat, investitorii evaluând prima de risc geopolitic pe piețele petroliere, în contextul în care criza din Orientul Mijlociu nu a avut — cel puțin deocamdată — un impact direct asupra ofertei.

„Prima de risc geopolitic începe să se estompeze, deoarece până acum nu au existat întreruperi de aprovizionare. Dar cum evoluția conflictului este incertă, e probabil ca participanții la piață să mențină o primă de risc pentru moment. Prin urmare, prețurile vor rămâne volatile pe termen scurt”, a declarat analistul UBS, Giovanni Staunovo.

Prețurile au crescut la deschidere după ce președintele american Donald Trump a afirmat că a „anihilat” principalele situri nucleare ale Iranului în atacurile din weekend, alăturându-se asaltului israelian într-o escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, în timp ce Teheranul a promis că se va apăra.

Iranul este al treilea cel mai mare producător de țiței din OPEC.

Luni, Iranul a declarat că atacul SUA asupra instalațiilor sale nucleare a extins gama de ținte legitime pentru forțele sale armate și l-a numit pe președintele Trump un „jucător de noroc” pentru implicarea în campania militară israeliană împotriva Republicii Islamice.

Prima de risc geopolitic include și temeri că o eventuală represalie iraniană ar putea presupune blocarea Strâmtorii Hormuz, prin care tranzitează aproximativ o cincime din oferta globală de petrol.

„Toți ochii sunt ațintiți asupra Strâmtorii Hormuz… și dacă Iranul va încerca să perturbe traficul petrolier,” a spus analistul Saxo Bank, Ole Hansen.

Prețurile ar putea exploda pe termen scurt chiar și fără o întrerupere completă, dacă doar amenințarea de interferență va fi suficientă pentru a întârzia livrările prin strâmtoare, a adăugat Hansen.

Goldman Sachs a afirmat, într-un raport de duminică, că prețul Brent ar putea atinge temporar 110 dolari pe baril dacă fluxul de petrol prin acea arteră critică ar fi redus la jumătate timp de o lună, și ar rămâne redus cu 10% în următoarele 11 luni.

Banca presupune totuși că nu va exista o întrerupere semnificativă în aprovizionarea cu petrol și gaze naturale, invocând stimulentele globale de a preveni o criză prelungită și majoră.

Având în vedere că Strâmtoarea Hormuz este indispensabilă și pentru exporturile proprii de petrol ale Iranului — care constituie o sursă vitală de venituri naționale — o blocare prelungită ar provoca daune economice grave chiar Iranului, ceea ce o face o armă cu două tăișuri, a explicat Sugandha Sachdeva, analist la firma de cercetare SS WealthStreet.