Preţurile petrolului au înregistrat luni o scădere de peste 2%, pe fondul apelurilor repetate ale preşedintelui american Donald Trump pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz şi al reluării parţiale a traficului maritim prin această rută strategică, potrivit Reuters.
Cotaţia petrolului Brent a coborât cu 2,8 dolari (-2,71%), până la 100,3 dolari pe baril, în timp ce West Texas Intermediate (WTI) a pierdut 5,04 dolari (-5,11%), ajungând la 93,67 dolari pe baril.
Scăderea vine după o perioadă de creşteri puternice: vineri, Brent atinsese cel mai ridicat nivel din august 2022, iar WTI maximul din iulie 2022. De la debutul conflictului din 28 februarie, ambele referinţe au avansat cu peste 40%.
Donald Trump a reluat luni apelul către aliaţi pentru a contribui la deblocarea Strâmtorii Ormuz, criticând statele care nu s-au arătat dispuse să sprijine această iniţiativă.
Strâmtoarea Ormuz, care leagă Golful Persic de Marea Arabiei, este una dintre cele mai importante rute energetice globale, prin care tranzitează aproximativ 20% din exporturile mondiale de petrol şi gaze naturale lichefiate.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că Washingtonul acceptă temporar tranzitul unor nave iraniene, indiene şi chineze, subliniind că eventualele măsuri de stabilizare a pieţei vor depinde de evoluţia conflictului.
În paralel, Iranul – care a permis trecerea unor nave indiene – a cerut Indiei eliberarea a trei petroliere confiscate în februarie, în cadrul negocierilor privind siguranţa transporturilor maritime.
Analiştii Ritterbusch and Associates explică reacţia negativă a pieţei prin reluarea parţială a traficului prin strâmtoare şi prin iniţiativele Washingtonului de escortare a navelor comerciale.
Totuşi, mai mulţi aliaţi ai SUA au respins ideea trimiterii de nave militare în zonă, indicând că nu au planuri imediate în acest sens. Ministrul de externe al Danemarcei a sugerat că Europa ar trebui să rămână deschisă posibilităţii de a contribui la securizarea navigaţiei, chiar dacă nu a susţinut intervenţia militară împotriva Iranului.
Între timp, guvernele încearcă să limiteze impactul creşterii preţurilor la energie asupra populaţiei, în contextul în care perturbările din aprovizionarea globală au alimentat inflaţia.
Directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie, Fatih Birol, a anunţat că statele membre ar putea recurge la noi eliberări de petrol din rezervele strategice. Agenţia a confirmat deja introducerea pe piaţă a peste 400 de milioane de barili, în cadrul celei mai ample intervenţii de acest tip din istorie.
Pe plan militar, Israelul a transmis că are planificate cel puţin încă trei săptămâni de operaţiuni împotriva Iranului. În schimb, secretarul american al Energiei, Chris Wright, a estimat că războiul s-ar putea încheia în următoarele săptămâni, ceea ce ar permite stabilizarea aprovizionării şi reducerea preţurilor.
În weekend, Donald Trump a ameninţat cu noi atacuri asupra insulei iraniene Kharg, punct prin care tranzitează circa 90% din exporturile de petrol ale Iranului, după ce loviturile asupra unor ţinte militare au fost urmate de represalii ale Teheranului.
În regiune, compania ADNOC din Abu Dhabi a suspendat încărcările de petrol la un terminal afectat de un atac cu drone care a provocat incendii. În acelaşi timp, operaţiunile au fost parţial reluate la terminalul Fujairah, unde două dintre cele trei puncte de încărcare sunt funcţionale. Terminalul, situat în afara Strâmtorii Ormuz, gestionează aproximativ un milion de barili pe zi de petrol Murban, echivalentul a circa 1% din cererea globală.
