Polonia cere sisteme suplimentare de apărare aeriană și tehnologie anti-drone de la aliați, în contextul intensificării incursiunilor rusești, potrivit unor surse citate de Bloomberg. Solicitarea survine după ce Varșovia a anunțat că a doborât drone rusești intrate pe teritoriul său în timpul unui atac aerian masiv asupra Ucrainei – prima astfel de reacție de la începutul invaziei ruse, acum mai bine de trei ani și jumătate. Autoritățile poloneze au raportat că 19 drone au pătruns în spațiul lor aerian.
Guvernul de la Varșovia a invocat articolul 4 din Tratatul NATO, declanșând consultări între aliați. „Avem nevoie de rachete Patriot și de un zid anti-drone, pentru că Rusia nu se limitează doar la drone în atacurile sale”, a declarat ministrul de externe, Radoslaw Sikorski.
Secretarul britanic al apărării, John Healey, a numit incidentul „periculos, imprudent și fără precedent” și a transmis că Londra evaluează variante de sprijin, inclusiv trimiterea unor avioane Typhoon care au operat deja în Polonia. Premierul Donald Tusk a anunțat că a primit „propuneri de sprijin concret” din partea liderilor Franței, Marii Britanii, Germaniei, Italiei, Olandei și Ucrainei. Totuși, furnizarea de sisteme Patriot către Polonia rămâne incertă, întrucât oficiali germani au arătat că acestea sunt „mai utile” în prezent pe frontul ucrainean.
Un diplomat NATO a sugerat că incursiunile masive de drone ar putea fi parte dintr-o strategie rusă menită să forțeze aliații să concentreze apărare aeriană avansată în Polonia, diminuând astfel sprijinul militar direct pentru Ucraina. Orice acțiune colectivă a NATO va necesita însă consens, inclusiv acordul președintelui Donald Trump, care nu s-a pronunțat încă oficial.
Tensiunile au avut impact imediat pe piețele financiare: zlotul polonez a scăzut miercuri cu 0,5% față de euro, cea mai mare depreciere zilnică din ultima lună, indicele WIG20 s-a redus cu 2,6% la debutul ședinței de tranzacționare, iar obligațiunile suverane în dolari au înregistrat pierderi.
În paralel, Estonia, Letonia și Lituania au trimis o scrisoare comună Congresului SUA, cerând menținerea Inițiativei de securitate baltică (BSI), după ce Pentagonul a anunțat planuri de reducere a fondurilor. Programul, în valoare de peste 1 miliard de dolari din 2018, ar urma să fie diminuat cu sute de milioane, în linie cu noua strategie a administrației Trump, care prioritizează China în detrimentul Europei.
„Înțelegem că resursele SUA sunt limitate, dar fiecare dolar investit în BSI înseamnă echipamente americane cumpărate de la companii americane”, au subliniat parlamentarii baltici în apelul lor către legislatorii de la Washington.
