Comisia Europeană a adoptat un  Regulament delegat care detaliază excepțiile de la interdicția distrugerii produselor de consum nevândute, în special îmbrăcămintea, accesoriile și încălțămintea. Măsura completează Regulamentul (UE) 2024/1781 privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR) și va avea un impact semnificativ asupra companiilor active, inclusiv a celor active pe piața românească, informează ADRBI.

De ce a intervenit Comisia Europeană

La nivelul Uniunii Europene, între 4% și 9% din textilele introduse pe piață sunt distruse fără a fi folosite, generând anual aproximativ 5,6 milioane de tone de emisii CO₂. Practica este alimentată de supraproducție, retururi masive din comerțul online și modele de afaceri bazate pe cicluri rapide de consum. În acest context, UE a decis să intervină pentru a reduce risipa, a proteja mediul și a crea condiții egale pentru companiile care investesc deja în sustenabilitate.

Interdicția generală și calendarul de aplicare

Începând cu 19 iulie 2026, companiilor mari le va fi interzis să distrugă produse textile și de încălțăminte nevândute. Pentru întreprinderile mijlocii, aplicarea va deveni obligatorie din 2030. În paralel, firmele sunt deja obligate să raporteze volumele de produse distruse și motivele distrugerii, iar din februarie 2027 acest lucru se va face într-un format standardizat la nivel european.

Când este totuși permisă distrugerea produselor

Regulamentul delegat clarifică situațiile limitate în care distrugerea rămâne permisă, pentru a evita efecte disproporționate asupra mediului de afaceri. Printre cele mai relevante derogări se numără:

• riscuri pentru sănătate și siguranță: produse periculoase sau neconforme cu legislația de siguranță (de exemplu, contaminare chimică);
• neconformitate legală: produse care încalcă alte norme europene sau naționale (de pildă, legate de muncă forțată sau etică);
• încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală: produse contrafăcute sau supuse unor licențe care interzic vânzarea după o anumită data;
• deteriorări fizice sau igienice: produse avariate în perioada de depozitare, la transport sau retururi, atunci când repararea nu este fezabilă tehnic sau economic;
• defecte de fabricație sau design: produse nefuncționale, care nu pot fi reparate;
• produse care nu se acceptă ca donație: produse oferite pentru donație timp de cel puțin opt săptămâni, fără a fi preluate de organizațiile eligibile;
• produse rezultate din procesul de reutilizare: bunuri readuse pe piață de operatori de deșeuri, dar care nu mai găsesc cumpărători;
• noi obligații administrative, dar și continuitate cu practicile existente.

Un aspect important pentru companii este că distrugerea trebuie să rămână soluția de ultimă instanță, iar reciclarea este preferată eliminării sau valorificării energetice.

Pentru fiecare caz de derogare, operatorii economici trebuie să păstreze documentație justificativă timp de cinci ani: rapoarte de inspecție, teste tehnice, evaluări de calitate, dovezi ale ofertelor de donație sau documente privind drepturile de proprietate intelectuală. Vestea bună este că aceste cerințe sunt, în mare parte, aliniate cu obligațiile deja existente în domenii precum siguranța produselor, REACH sau supravegherea pieței.

În plus, firmele trebuie să comunice motivul distrugerii către operatorii de tratare a deșeurilor, pentru a permite o sortare mai eficientă și o valorificare superioară a materialelor.

Impactul asupra companiilor din România

Pentru sectorul românesc de textile, fashion și retail – unde presiunea pe costuri este ridicată – noile reguli pot părea o povară suplimentară. Pe termen mediu și lung însă, ele pot genera avantaje competitive clare: stimularea controlului calității, reducerea retururilor, optimizarea stocurilor și dezvoltarea de parteneriate cu economia socială.

Companiile care investesc din timp în revânzare, recondiționare, donații sau modele circulare vor fi mai bine poziționate nu doar din punct de vedere al conformării, ci și al reputației și accesului la consumatori tot mai sensibili la criteriile ESG.

Pentru mediul de afaceri din România, mesajul este clar: adaptarea timpurie este esențială. Noile reguli nu sunt doar o obligație de conformare, ci și o oportunitate de modernizare a modelelor de business, într-o economie europeană tot mai orientată spre sustenabilitate și circularitate.