Execuția bugetului general consolidat pentru primele cinci luni ale anului 2025 a înregistrat un deficit de 64,23 miliarde lei, echivalentul a 3,39% din PIB. Comparativ, în aceeași perioadă din 2024, deficitul fusese de 60,10 miliarde lei, reprezentând 3,41% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Veniturile totale ale statului au atins 256 miliarde lei, înregistrând o creștere de 13,6% față de perioada similară a anului trecut. Avansul a fost susținut de o performanță bună înregistrată la încasările curente, în special din impozitul pe salarii și venit, contribuțiile de asigurări și accize, dar și de o absorbție mai ridicată a fondurilor europene. Ca pondere în PIB, veniturile au crescut cu 0,7 puncte procentuale, din care 0,5 puncte procentuale revin veniturilor curente, iar 0,2 puncte fondurilor europene.
Impozitul pe salarii și venit a generat 25,71 miliarde lei, cu 21,7% mai mult decât anul trecut, în principal datorită creșterii semnificative a încasărilor din impozitul pe dividende, pe fondul distribuirii profiturilor în 2024 și aplicării noii cote de impozitare de 8%. De asemenea, încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 21,3%, depășind ritmul de creștere al fondului de salarii din economie, care a fost de 12,1%. Această dinamică a fost influențată și de eliminarea facilităților fiscale în anumite sectoare, cum ar fi construcțiile, agricultura, industria alimentară și IT-ul.
Contribuțiile la asigurările sociale au însumat 87,17 miliarde lei, în creștere cu 11,5%, o rată ușor mai mică decât creșterea fondului de salarii. Această evoluție mai modestă se explică printr-un transfer mai consistent către Pilonul II de pensii, care a fost de 9 miliarde lei în perioada ianuarie–mai 2025, față de 6,9 miliarde lei în aceeași perioadă din 2024. În luna mai, însă, s-a remarcat o accelerare a acestor încasări, ca urmare a plăților efectuate de contribuabili prin Declarația Unică.
Încasările din impozitul pe profit au atins 10,5 miliarde lei, în creștere cu 4,1% față de anul anterior, fiind susținute de rezultatele financiare ale companiilor. Veniturile din TVA, net de rambursări, au fost de 48,99 miliarde lei, cu un avans modest de 2,3%, influențat de o creștere a rambursărilor de TVA, care au ajuns la 13,98 miliarde lei, față de 12,90 miliarde lei în aceeași perioadă din 2024. De asemenea, efectul de bază ridicat și temperarea ritmului de creștere a cifrei de afaceri au contribuit la această evoluție.
Veniturile din accize au crescut cu 17,1%, atingând 18,51 miliarde lei, pe fondul unor încasări mai mari din accizele pentru tutun și produse energetice. Dinamica lunară a acestor venituri este, în general, oscilantă, fiind influențată de strategiile de antrepozitare fiscală ale operatorilor economici.
Veniturile nefiscale au însumat 21,01 miliarde lei, cu un avans de 19,3%, în special datorită includerii în luna martie a unor sume provenite din recuperarea unor ajutoare de stat, în valoare de 1,6 miliarde lei, de la CFR Marfă. Fondurile europene și donațiile au adus la buget 21,98 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 32,8% comparativ cu anul trecut.
Cheltuielile totale ale bugetului au fost de 320,23 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere nominală de 12,2% față de perioada similară a anului 2024. Raportate la PIB, cheltuielile s-au majorat cu 0,7 puncte procentuale, de la 16,2% la 16,9%.
Cheltuielile de personal au fost de 71,07 miliarde lei, în creștere cu 11,3%, ajungând la 3,8% din PIB, cu 0,2 puncte peste nivelul înregistrat anul trecut. Cheltuielile cu bunuri și servicii au totalizat 38,30 miliarde lei, în urcare cu 0,8%, în special din cauza cheltuielilor din sistemul public de sănătate pentru medicamente compensate și programe naționale, care au crescut cu 4,1%.
Plățile cu dobânzile aferente datoriei publice au fost de 22,86 miliarde lei, cu 6,86 miliarde lei mai mari decât în perioada similară din anul anterior. Asistența socială a generat cheltuieli de 106,21 miliarde lei, cu 15,2% mai mult decât în 2024, această evoluție fiind determinată în principal de aplicarea noii legi a pensiilor care prevede recalcularea pensiilor publice începând cu 1 septembrie 2024, dar și de compensările acordate pentru facturile la energie electrică și gaze naturale, în valoare totală de 1,70 miliarde lei în primele cinci luni ale anului.
Subvențiile au însumat 5,76 miliarde lei, fiind direcționate în special către transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și compensarea consumului de energie al unor categorii de consumatori noncasnici. Alte cheltuieli, în sumă de 7,73 miliarde lei, au vizat bursele pentru elevi și studenți, susținerea cultelor religioase, despăgubiri civile și plăți efectuate în urma deciziilor Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
Cheltuielile aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile au însumat 25,77 miliarde lei, în creștere cu 23,9% față de anul trecut. În ceea ce privește investițiile publice, acestea au ajuns la 40,57 miliarde lei, depășind cu 7,33% nivelul din 2024, când se situau la 37,80 miliarde lei. Investițiile includ atât cheltuieli de capital, cât și finanțări din surse interne și externe pentru proiecte de dezvoltare.
