Execuția bugetului general consolidat la 30 iunie 2026 s-a încheiat cu un deficit de 2% din PIB, în scădere cu 1,65 puncte procentuale față de nivelul înregistrat în primele șase luni ale anului 2025. Astfel, în termeni nominali, deficitul bugetar s-a cifrat la 41,03 miliarde lei (-28,8 miliarde lei față de anul anterior), informează Ministerul Finanțelor.
Venituri
În prima jumătate a anului 2026, veniturile totale au însumat 342,52 miliarde lei, marcând o creștere de 10,3% față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile s-au majorat cu 0,46 puncte procentuale, susținute în principal de: veniturile fiscale (cu precădere TVA), impozit pe salarii și venit și impozite și taxe pe proprietate, precum și de atragerea fondurilor europene.
Astfel, impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 33,71 mld. lei (+ 11,1%), pe fondul creșterii semnificative a încasărilor din impozitul pe dividende (+ 29,9%). Totodată, o evoluție însemnată a fost înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației unice, de 21,0%. Creșterea veniturilor din impozitul pe salarii, de 5,8%, peste dinamica fondului de salarii din economie, de +3,1%, a fost influențată de efectul de bază generat de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din construcții, agricultură, industria alimentară și IT.
Contribuțiile de asigurări au totalizat 110,86 miliarde lei, în creștere cu 7,1%, depășind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr.141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 18,97 miliarde lei(+ 10,1%), pe fondul avansului veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici, de (+12,5%). Încasările nete din TVA au fost de 74,14 miliarde lei, în creștere cu 25,1% comparativ cu anul 2025. Rezultatul a fost influențat de avansul încasărilor brute din TVA, de +21,6% an/an, pe fondul modificării cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025. Concomitent, restituirile de TVA au crescut la 18 miliarde lei, față de 16,41 miliarde lei în perioada ianuarie-iunie 2025 (+9,7%).
Veniturile din accize au însumat 23,25 miliarde lei, consemnându-se o creștere de 5,9% (an/an), fiind susținute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+13,9%).
Veniturile nefiscale au însumat 24,13 miliarde lei (-15,9%), în timp ce sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 30,29 miliarde lei (+20,8%).
Cheltuieli
Cheltuielile totale s-au redus de la 19,85% la 18,66%, ca pondere în PIB, înregistrând o scădere de 1,19 puncte procentuale (an/an). În termeni nominali, acestea au însumat 383,55 miliarde lei, în ușoară creștere, de 0,8%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Ajustarea cheltuielilor s-a concentrat pe temperarea cheltuielilor curente ale statului, protejând integral ritmul investițiilor publice și absorbția fondurilor din PNRR și din Cadrul Financiar Multianual.
Cheltuielile de personal au fost de 82,11 miliarde lei (-3,3 miliarde lei față de primele șase luni din 2025), în timp ce cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 49,42 miliarde lei (+8,6%).
Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 29,37 miliarde lei, cu 4,14 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, reprezentând un nivel de 1,4% din PIB.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 126 miliarde lei, în scădere cu 0,5% comparativ cu semestrul I din 2025, pe fondul măsurilor luate prin Legea nr. 141/2025, iar cheltuielile cu subvențiile au însumat 6,7 miliarde lei, reprezentând în principal subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și schema de compensare la energie pentru consumatorii noncasnici.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au atins 37,17 miliarde lei, acoperind proiectele din cadrele financiare 2014-2020 și 2021-2027, subvențiile agricole, Fondul pentru Modernizare și PNRR, în timp ce cheltuielile pentru investiții, cheltuieli de capital și programe de dezvoltare, s-au cifrat la 59,96 miliarde lei (+ 9,52 miliarde lei mai mari). Din această sumă, 70,94% reprezintă investiții finanțate direct din fonduri europene nerambursabile și componenta de împrumut a PNRR.
În ceea ce privește structura investițiilor, se constată orientarea către sursele comunitare. Potrivit sursei citate, accelerarea finanțării europene a compensat scăderea investițiilor din surse naționale, scădere cu caracter tehnic, determinată de efectul de bază excepțional din primele luni ale anului 2025, când au fost achitate obligații restante pe programe naționale, recapitalizarea Companiei Naționale Carpatica Feroviar S.A. și plăți specifice în domeniul apărării.
