Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a vorbit despre un „moment definitoriu” și despre intrarea într-o „nouă eră” în geopolitică, în drum spre Europa, unde urmează să susțină un discurs major la Munich Security Conference.
Rubio conduce delegația americană la primul mare eveniment global după ce președintele Donald Trump a stârnit controverse prin declarațiile privind intenția de a anexa Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei și aliat NATO. Afirmațiile liderului de la Casa Albă au generat îngrijorări serioase în rândul partenerilor europeni.
În acest context tensionat, președintele francez Emmanuel Macron a susținut că Europa trebuie să se pregătească pentru o mai mare autonomie strategică față de Statele Unite, în timp ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat că legăturile transatlantice rămân „strânse și esențiale”.
Pe agenda conferinței se află războiul din Ucraina, relațiile tensionate cu China și perspectiva unui posibil nou acord nuclear între SUA și Iran.
„Lumea se schimbă foarte rapid chiar sub ochii noștri”, le-a declarat Rubio jurnaliștilor, adăugând că noul context geopolitic obligă statele să își reanalizeze rolul și poziționarea internațională.
Ediția din acest an a conferinței reunește aproximativ 50 de lideri mondiali, iar discuțiile vor viza apărarea europeană și viitorul relației transatlantice, într-un moment în care angajamentele americane față de NATO sunt percepute drept mai puțin previzibile.
Tensiunile au fost amplificate de declarațiile repetate ale lui Trump potrivit cărora Groenlanda este vitală pentru securitatea națională a SUA. Premierul danez, Mette Frederiksen, a anunțat că intenționează să discute direct cu Rubio pe tema acestor afirmații.
Mai mulți lideri europeni consideră situația un moment de cotitură în relația cu Washingtonul, pe fondul erodării încrederii în principalul aliat strategic al continentului.
Înaintea conferinței, opt foști ambasadori americani la NATO și opt foști comandanți supremi ai forțelor americane în Europa au publicat o scrisoare deschisă prin care au cerut menținerea sprijinului SUA pentru Alianță. Aceștia au subliniat că NATO nu este „o acțiune caritabilă”, ci un „multiplicator de forță” care permite Statelor Unite să își proiecteze puterea și influența la nivel global.
Relația transatlantică a fost supusă unor presiuni suplimentare după introducerea de noi tarife comerciale de către administrația republicană și după formulări din strategia de securitate națională a SUA care sugerează că unele state europene ar putea să nu rămână „aliați de încredere” pe termen lung.
Deși este așteptat să adopte un ton mai moderat decât cel al vicepreședintelui american la ediția precedentă, Rubio a precizat că europenii doresc claritate privind direcția strategică a Washingtonului și natura viitoarei cooperări.
Cancelarul german Friedrich Merz urmează să deschidă oficial conferința, iar ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat că obiectivul este definirea în comun a elementelor care mențin coeziunea NATO și transmiterea unui mesaj clar către SUA privind importanța Europei.
La rândul său, Emmanuel Macron este așteptat să reia ideea exprimată anterior la World Economic Forum, potrivit căreia actualul context nu este „un moment pentru noi forme de imperialism sau colonialism”.
Premierul britanic Keir Starmer va participa, de asemenea, la reuniune, urmând să aibă întâlniri bilaterale cu liderii german și francez.
Într-un raport publicat înaintea conferinței, președintele acesteia, Wolfgang Ischinger, a avertizat că aliații SUA nu se mai pot baza în aceeași măsură pe o viziune comună asupra principiilor care susțin ordinea internațională.
„Politica externă a actualei administrații americane schimbă deja lumea și declanșează dinamici ale căror consecințe complete abia încep să devină vizibile”, a concluzionat fostul diplomat german.













