interviu cu Adrian VODISLAV, Structured Finance Officer la Fondul European de Investiții și Managing Partner, PadelMania

Specializat în finanţe şi politică economică internațională, cu o carieră solidă în domeniul financiar-bancar în instituţii prestigioase din Uniunea Europeană şi SUA, fost sportiv de performanţă, Adrian VODISLAV investeşte în promovarea în ţara noastră a unui sport spectaculos, care a cucerit lumea: padelul.

 Aveți o carieră solidă în domeniul financiar-bancar, construită în instituţii prestigioase din Uniunea Europeană şi SUA, însă ați luat decizia de a dezvolta o afacere și în București, în domeniul sportiv. De ce?

Activitatea mea în instituții precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, sau Fondul European de Investiții, unde lucrez în prezent, îmi oferă stabilitate financiară, dar am simțit nevoia de ceva mai mult pentru a avea o viață împlinită.

De ce o investiție în sport? Sunt mai multe motive care au stat la baza acestei decizii. Întotdeauna mi-a plăcut sportul, în general, iar sportul cu racheta, în special. Ca fost jucator profesionist de tenis, cred cu tărie în puterea sportului de a fi un motor al schimbării și de a rezolva sau ameliora probleme de sănătate, educaţionale, de coeziune şi de inechitate socială. Cred că investiția în sport are un impact puternic în comunitate, sportul și muzica fiind printre puținele oportunități de mobilitate socială. Sunt nenumărate exemple de copii proveniți din medii defavorizate care au devenit adulți realizați prin sport.

În ceea ce mă privește, PadelMania este un proiect de suflet, în deplin acord cu principiile mele de viață: de a face performanţă în mod etic şi de a-i sprijini necondiţionat şi pe alţii să evolueze şi să se dezvolte. Este un proiect complementar activității mele în domeniul financiar-bancar, care-mi oferă satisfacții și împlinire.

Ce este padelul şi cui se adresează?

Padelul – un amestec între tenis şi squash – este un sport de echipă, dinamic, antrenant şi foarte versatil. Poate fi practicat de oricine, indiferent de vârstă și de condiția fizică. Are un puternic caracter incluziv, facilitând, printre altele, coeziunea inter-generaţională şi egalitatea de gen. De exemplu, la cluburile noastre avem foarte multe echipe formate din părinţi şi copii, juniori şi seniori şi echipe mixte. Este o modalitate excelentă de a petrece timp de calitate alături de familie, prieteni, colegi.

Când ați început activitatea în România?

PadelMania a fost înființată în 2013, când prietenul și partenerul meu de afaceri, Daniel Prieto, a adus padelul în România. Am început cu un club în Bucureşti, în Herăstrău, iar eu m-am alăturat proiectului în 2017. Afacerea a crescut constant, în ultima perioadă exponențial. Acum avem o structura de acționariat solidă și fonduri pentru investiții în infrastructură. În primii 9 ani de activitate am avut monopol în București. Astăzi, sunt cam 10 cluburi de padel în Capitală. După perioada aceasta de creștere la nivel național, ne asteptăm ca piața să intre într-o fază de consolidare.

În ceea ce ne privește, îi considerăm pe ceilalți antreprenori din domeniu ca fiind parteneri în misiunea de a aduce cât mai mulți oameni de pe canapea pe terenul de sport. Din păcate, România continuă să rămână pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea conaționalilor noștri care desfășoară orice fel de activitate fizică în timpul liber, mult sub media europeană. Așadar, principalii noștri competitori nu sunt cei care activează în domeniul sportiv, ci canalele de streaming și platformele de jocuri video.

Cum arată „piaţa” acestui sport la nivel global?

Piața este în creștere. Este destul de fragmentată, existând variații mari de la o țară la alta. De exemplu, începând cu anul 2014, padelul a devenit al doilea sport din Spania, în funcţie de numărul de jucători activi, după fotbal, devansând tenisul. De asemenea, în Suedia, acest sport a suscitat un entuziasm extraordinar, care a condus la înființarea foarte multor cluburi de padel. Între timp, unele au dispărut, piața fiind în proces de stabilizare. Sunt doar două exemple. Per total, piața arată foarte bine. În 2028 avem șanse să vedem meciuri de padel la jocurile olimpice. Sper ca padelul să devină unul dintre sporturile care încurajează oamenii să devină activi, într-un mod natural.

În acest context, ce strategie de extindere aveți?

În București avem două cluburi, unul în parcul Herăstrău și unul în ParkLake. În 2024, pe fondul interesului în creștere pentru padel, am extins primul nostru club, cel din Herăstrău, punând la dispoziția iubitorilor acestui sport încă trei terenuri. Spre bucuria noastră, încă din prima zi de la inaugurare rata de ocupare a fost de 100%. În perioada următoare ne vom consolida poziția în Capitală, concomitent cu explorarea unor oportunități de extindere în alte orașe. Vrem să ne asigurăm că toți cei care vor să joace padel au unde să o facă, in conditii cat mai bune.

În ceea ce privește piața de profil, există o colaborare cu antreprenorii de la celelalte cluburi: avem un circuit de padel la nivel național și lucrăm și pe proiecte punctuale. Din punctul nostru de vedere, nu ne sunt competitori, ci parteneri care ne pot sprijini în promovarea și extinderea acestui sport în România.

Sunteți fost sportiv de performanță. Cum v-a influențat sportul evoluția pe plan personal și profesional?

Sportul a avut un impact foarte puternic asupra mea, din multe puncte de vedere. Sportul mi-a dat disciplină, putere de muncă peste medie, rezistență foarte mare la stres și mai ales capacitatea de a mă redresa foarte rapid, dacă lucrurile nu merg conform așteptărilor. Din această perspectivă, observ o diferență mare între mine și colegii de la birou în ceea ce privește modalitatea de abordare a dificultăților inerente. În tenis dacă ai pierdut un punct, ai doar câteva secunde să-ți revii și să continui partida! Atitudinea și „uneltele” folosite în tenis ca să trec rapid peste punctele pierdute mă ajută foarte mult în cariera mea actuală. Câte puncte se pierd într-un meci? Roger Federer, câștigătorul a 20 de turnee de Grand Slam, spunea într-un discurs susținut la Universitatea Dartmouth că a câștigat aproape 80% din meciurile jucate la simplu, însă doar 54% din puncte. Așadar un jucător de excepție precum Federer a pierdut aproape jumătate dintre punctele pe care le-a jucat.

Care este cea mai bună decizie pe care ați luat-o până acum?

Decizia de a renunța la tenisul profesionist și de a merge la facultate în Statele Unite ale Americii. Am continuat să joc tenis încă 4 ani, pentru echipa facultății, dar apoi am schimbat complet direcția, spre zona financiar-bancară, în care activez și acum.

Ce planuri profesionale aveți pentru următorii 5 ani?

Îmi doresc să ajung unul dintre puținii români aflați în poziții de management în instituțiile europene. Ca să ating acest obiectiv, învăț cât mai mult și continui să mă specializez, îndeosebi pe segmentul de finanțări sustenabile.

În ceea ce privește afacerea mea de suflet, îmi doresc ca PadelMania să crească organic și să aibă un impact din ce în ce mai puternic în comunitate. Cu cât compania este mai puternică, cu atât ai forța de a investi în proiecte noi, inclusiv în proiecte cu caracter social. Lucrăm deja cu diferite organizații neguvernamentale pentru a sprijini copiii din medii defavorizate să facă sport, dar îmi doresc să facem mai mult!

Profesionistul de la care ați învățat cel mai mult?

Am învățat mult din scrierile grecilor antici, ale filosofilor stoici, îndeosebi ale lui Epictetus. Am învățat cum să-ți trăiești viața în acord cu valorile tale și să te concentrezi în mare doar pe lucrurile pe care le poți controla.

Menționați trei personalități pe care le admirați.

Jucătorul de tenis Roger Federer, maratonistul kenyan Eliud Kipchoge, un sportiv incredibil de modest, și Nelson Mandela. Recent am învățat și despre Simone Weil, filozof francez care, printe altele, a luptat pentru drepturile oamenilor marginalizați. Simone si-a luat un lung concediu sabatic pentru a experimenta condițiile în care lucrau femeile în fabrici acum o sută de ani. Echivalentul în ziua de astăzi ar fi ca oameni din poziții de putere, fie din sectorul public sau privat, să își ia un an liber în care sa livreze mâncare, să conducă pe Uber sau să lucreze în supermarket: cred ca toată lumea ar avea de învățat din asemenea experiențe și cred că, la nivel de societate, i-am trata pe semenii noștri cu care soarta nu a fost generoasă cu mult mai multă omenie, pentru ca i-am înțelege mai bine.

Cum arată o zi obișnuită din viața lui Adrian Vodislav?

Îmi încep ziua cu ceva pentru mine, fie cu sport, fie cu o sesiune de meditație, pentru că am grijă de sănătatea mea fizică, dar mai ales mentală. Merg la birou, unde în anumite zile fac sport la prânz. Seara, ies cu prietenii, învăț, citesc sau fac sport, dacă nu am reușit în cursul zilei.

Cele mai mari pasiuni?

Sportul si educatia.

Cartea preferată?

Mi-e greu să menționez o carte preferată. Aș menționa însă două cărți citite recent. Prima, „The World for Sale: Money, Power, and the Traders who Barter the Earth’s Resources”, de Javier Blas, ne oferă informații despre ceea ce se întâmplă cu materiile prime, inclusiv cu petrolul și metalele rare, pe plan mondial. A doua, „Chip War: The Fight for the World’s Most Critical Technology”, scrisă de Chris Miller, vorbește despre companiile de profil din America, Europa și Asia care domină economia mondială, despre evoluția industriei și despre impactul acesteia asupra activității economice pe plan global. Sunt două cărți care m-au ajutat să înțeleg dedesubturile economiei mondiale și care mi-au răspuns la multe întrebări: cum poate prețul barilului de petrol să scadă sub 0, cum a devenit Nvidia cea mai valoroasă companie din lume și ce fac companiile precum ASML,  de care nu prea a auzit multă lume, dar care sunt absolut critice pentru funcționarea economiei moderne.

Un mesaj pentru cititorii revistei?

Chiar dacă lucrez în Luxemburg de mulți ani, mă simt legat de România, am investit aici și vreau să investesc în continuare. Sunt încă multe aspecte asupra cărora trebuie să lucrăm, dar cred că lucrurile vor merge spre bine și încurajez oamenii de afaceri să creadă în potențialul țării noastre.

Multumesc mult!

 Cristina ȘERBĂNESCU
cristina.serbanescu@ccib.ro