Începând din această săptămână, milioane de utilizatori din India vor beneficia timp de un an de acces gratuit la noul chatbot „Go” lansat de ChatGPT,
„Planul este să îi facă pe indieni dependenți de inteligența artificială generativă înainte de a le cere să plătească pentru ea”, explică Tarun Pathak, analist la Counterpoint Research pentru BBC.
India oferă un avantaj strategic uriaș: o piață tânără, cu o creștere explozivă a consumului de date. Țara are peste 900 de milioane de utilizatori de internet, iar majoritatea sunt tineri sub 24 de ani, o generație care trăiește, lucrează și socializează online.
Prin includerea acestor instrumente AI în abonamentele telecom, companiile își asigură acces la o bază de date vastă, care le permite să îmbunătățească modelele de inteligență artificială cu informații directe și diversificate.
„India este o țară extrem de diversă, iar cazurile de utilizare a AI de aici pot deveni studii de referință pentru restul lumii. Cu cât colectează mai multe date unice, cu atât modelele lor devin mai performante”, mai spune Pathak.
Această expansiune rapidă a AI ridică însă întrebări serioase privind protecția datelor personale.
„Cei mai mulți utilizatori au fost mereu dispuși să-și cedeze datele în schimbul unui serviciu gratuit și acest lucru va continua”, afirmă Prasanto K. Roy, analist și jurnalist de tehnologie din New Delhi.
El consideră că guvernul indian va trebui să intervină, printr-un cadru legislativ mai clar privind inteligența artificială și confidențialitatea digitală.
Deocamdată, India nu are o lege dedicată AI. Există doar Legea privind Protecția Datelor Personale Digitale (DPDP), adoptată în 2023, dar care nu a fost încă pusă în aplicare.
Potrivit lui Mahesh Makhija, consultant tehnologic la Ernst & Young, odată implementată, legea ar putea deveni „una dintre cele mai avansate din lume din perspectiva confidențialității digitale”.
Absența unor reglementări stricte permite companiilor precum OpenAI și Google să ofere gratuit instrumente AI împreună cu pachetele telecom, o strategie imposibilă în regiuni precum Uniunea Europeană, unde normele privind transparența și protecția datelor sunt mult mai severe.
În UE, asemenea oferte ar fi supuse cerințelor complexe legate de consimțământul utilizatorilor și responsabilitatea operatorilor pentru conținutul generat de AI.
„Avem nevoie de o reglementare echilibrată suficient de puternică pentru a proteja utilizatorii, dar fără a pune piedici inovației”, adaugă Roy.
„Deocamdată, e nevoie doar de o supraveghere moderată, care să evolueze pe măsură ce apar adevăratele riscuri.”
Giganții tehnologiei speră să repete succesul experimentului din urmă cu câțiva ani, când milioane de indieni au fost aduși online prin pachete de internet mult mai ieftine.
