În anul 2024, numărul persoanelor din România aflate în situații de sărăcie a fost estimat la 3,595 milioane, cu 375.000 mai puține decât în 2023 – o diminuare de 9,4%, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, aproape unul din cinci cetățeni s-a confruntat cu venituri sub pragul stabilit pentru sărăcie.

INS precizează că 19% dintre români trăiau în gospodării ale căror venituri nu depășeau 60% din mediana națională a veniturilor echivalate. Totodată, 17,2% dintre persoane erau afectate sever de lipsuri materiale și sociale, iar 615.000 de cetățeni sub 65 de ani locuiau în gospodării în care nivelul de muncă era foarte redus.

Calculată pe baza veniturilor totale disponibile (fără a include autoconsumul), rata relativă a sărăciei a fost, în 2024, de 19%, marcând o scădere de 2,1 puncte procentuale față de anul anterior.

În ceea ce privește diferențele dintre sexe, femeile au fost afectate într-o proporție ușor mai mare decât bărbații (19% față de 18,9%). Categoriile cele mai vulnerabile au fost copiii și tinerii – 26,2% dintre persoanele între 0-17 ani și 22,2% dintre cele între 18-24 ani trăiau sub pragul sărăciei.

Pentru persoanele care locuiesc în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani, riscul de sărăcie a fost mai ridicat (22,6%), în ciuda unei scăderi de 2,5 puncte procentuale față de anul precedent. Diferența față de gospodăriile fără astfel de membri a fost de 8,6 puncte procentuale.

Transferurile sociale, precum pensiile și ajutoarele, au avut un impact esențial în reducerea fenomenului. În lipsa acestor sprijinuri, 41,4% dintre români ar fi trăit sub pragul sărăciei, iar proporția ar fi fost deosebit de ridicată în cazul vârstnicilor de peste 65 de ani (84,8%) și al celor între 55-64 de ani (43,6%).

Deprivarea materială și socială severă: încă un fenomen răspândit

Dificultățile financiare acute continuă să limiteze accesul multor persoane la bunuri și servicii considerate esențiale pentru un trai decent. În 2024, rata deprivării materiale și sociale severe s-a redus la 17,2%, cu 2,6 puncte procentuale sub nivelul din 2023.

În cifre absolute, 3.266.000 de persoane se confruntau cu acest tip de lipsuri. Femeile au fost mai afectate (52,9% din total), iar grupurile de vârstă cele mai expuse au fost copiii sub 18 ani (21,2%) și persoanele în vârstă de cel puțin 65 de ani (19,6%).

Muncă foarte redusă în gospodării: o altă fațetă a precarității

Un număr de 615.000 de persoane sub 65 de ani trăiau, în 2024, în gospodării în care forța de muncă disponibilă era folosită în proporție mai mică de 20%. Ponderea acestor cazuri a scăzut față de 2023 (4,3% față de 5,2%).

Din perspectiva distribuției pe sexe, femeile au fost mai afectate – cu 89.000 mai multe decât bărbații în astfel de gospodării. De asemenea, 5% dintre femeile sub 65 de ani trăiau în aceste condiții, comparativ cu doar 3,6% dintre bărbați.

Riscul de sărăcie sau excluziune socială: 5,3 milioane de persoane afectate

În 2024, aproape 28% din populația României (echivalentul a 5,3 milioane de persoane) se afla în situația de a fi expusă sărăciei sau excluziunii sociale, conform indicatorului AROPE. Această cifră a înregistrat o scădere semnificativă de 4,1 puncte procentuale față de anul 2023, adică cu 739.000 de persoane mai puțin.

Fenomenul a fost mai frecvent în rândul femeilor (28,4%) decât al bărbaților (27,4%). Cei mai vulnerabili au fost copiii (33,8%) și tinerii între 18 și 24 de ani (31,3%), în timp ce adulții între 25-49 de ani au înregistrat o rată mai mică (22,9%).

Pentru persoanele peste 65 de ani, riscul AROPE a fost de 29,3%. Dintre persoanele active (18+ ani), 17,3% au fost expuse riscului, în contrast cu 37,5% dintre cei fără ocupație.

Locuitorii gospodăriilor cu copii sau tineri dependenți (18-24 ani) s-au confruntat cu un risc mai mare (30,4%), în comparație cu cei care trăiau fără asemenea membri (24,5%).

Cele mai afectate tipuri de gospodării au fost: cele cu doi adulți și cel puțin trei copii (50,9%), cele cu cel puțin trei adulți și copii (37,2%) și gospodăriile monoparentale (36,5%).

Printre gospodăriile fără minori sau tineri dependenți, riscul cel mai ridicat a fost în rândul persoanelor singure (34,7%), mult peste nivelul celor formate din minimum trei adulți (17,6%).

Disparități regionale și combinații de vulnerabilități

Pe plan regional, zonele cele mai afectate de riscul sărăciei sau excluziunii sociale au fost Sud-Estul țării (39,7%) și Sud-Vestul Olteniei (35,1%), în timp ce regiunea București-Ilfov a înregistrat cea mai scăzută rată (12%).

Din cele 5,3 milioane de persoane aflate în risc, 3.595.000 se confruntau exclusiv cu riscul sărăciei. Dintre acestea, 1.789.000 nu erau afectate nici de deprivare severă, nici de lipsa muncii, 1.596.000 sufereau doar de deprivare severă, iar 82.000 locuiau în gospodării cu muncă aproape inexistentă, dar nu erau afectate de celelalte două forme de vulnerabilitate.

Privind suprapunerile, 1.294.000 persoane erau atât sărace, cât și private material și social; 157.000 trăiau în gospodării cu muncă redusă și erau și sărace; iar 21.000 erau în același timp în gospodării cu muncă redusă și în deprivare severă. Cele mai afectate – aproximativ 355.000 persoane – erau cele care sufereau simultan de toate cele trei probleme.