Preşedintele francez, Emmanuel Macron, se află sub o presiune crescândă, inclusiv din partea unor foşti aliaţi, pentru a găsi rapid o soluţie la criza politică care paralizează Franţa, după demisia neaşteptată a prim-ministrului Sébastien Lecornu, survenită luni, transmite AFP.
Macron, aflat la Palatul Élysée din 2017, traversează cea mai dificilă perioadă internă a mandatelor sale, confruntat cu instabilitate guvernamentală, tensiuni în propria tabără şi apeluri publice la retragerea sa. Fostul său premier şi aliat politic, Édouard Philippe, l-a îndemnat deschis să demisioneze „pentru binele ţării”, afirmaţie catalogată de Le Parisien drept „o bombă politică”.
După plecarea lui Lecornu, cel de-al şaptelea şef de guvern din epoca Macron, preşedintele i-a cerut acestuia să formeze până miercuri seara un guvern de coaliţie stabil. Reuşita sa este însă incertă, iar eşecul negocierilor ar putea forţa dizolvarea Parlamentului şi convocarea de alegeri legislative anticipate, în speranţa obţinerii unei majorităţi funcţionale.
Marţi seara, Macron s-a întâlnit cu preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, o procedură obligatorie în cazul pregătirii unor noi alegeri. Palatul Élysée nu a oferit detalii despre conţinutul discuţiilor, însă surse oficiale au admis că situaţia politică „dăunează grav ţării”.
În interiorul majorităţii prezidenţiale, nemulţumirile sunt tot mai vizibile. Purtătoarea de cuvânt a guvernului, Aurore Bergé, a reiterat că Macron îşi va duce mandatul până în 2027, dar tensiunile cresc, alimentate de pierderea sprijinului parlamentar şi de o opinie publică exasperată de instabilitate.
Édouard Philippe, premier între 2017 şi 2020, a declarat pentru RTL că alegerile prezidenţiale ar trebui anticipate, după adoptarea bugetului. În opinia sa, preşedintele are „datoria de a oferi o ieşire demnă şi ordonată dintr-o criză care paralizează statul”. Philippe şi-a anunţat deja intenţia de a candida la alegerile din 2027, la care Macron nu mai poate participa, în timp ce extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen consideră că are „cea mai bună şansă istorică” de a câştiga puterea.
O altă opţiune luată în calcul de preşedinte ar fi numirea unui nou prim-ministru, al optulea din timpul mandatelor sale – o soluţie cu valoare temporară, dar care nu garantează o majoritate stabilă.
Franţa trăieşte o criză politică prelungită de la alegerile legislative din vara lui 2024, când pariul lui Macron de a obţine o nouă majoritate s-a soldat cu un Parlament fragmentat şi o ascensiune spectaculoasă a Reunirii Naţionale (RN), partidul de extremă dreaptă condus de Marine Le Pen şi Jordan Bardella.
Imaginea unui preşedinte izolat, surprins luni plimbându-se singur pe malul Senei, vorbind la telefon, contrastează cu profilul său activ pe scena internaţională, unde Macron colaborează îndeaproape cu Donald Trump în încercarea de a opri războiul din Ucraina.
Între timp, Lecornu poartă noi runde de discuţii cu partidele politice, încercând să găsească un compromis care să evite colapsul guvernamental. Surse politice au indicat că el ar putea suspenda reforma pensiilor, una dintre cele mai contestate din timpul mandatului Macron, adoptată în 2023.
Această concesie, însă, riscă să complice negocierile privind bugetul, într-un moment în care datoria publică a Franţei a atins niveluri record.
Marine Le Pen, care se confruntă cu o condamnare pentru fraudă ce ar putea să-i blocheze candidatura la prezidenţiale, a cerut demisia imediată a lui Macron şi organizarea de alegeri anticipate, pe care le consideră „absolut necesare”.
Atât ea, cât şi Jordan Bardella, potenţial succesor politic, au refuzat invitaţia la consultările premierului Lecornu, acuzând Palatul Élysée că negocierile „nu mai urmăresc interesul poporului francez, ci doar supravieţuirea preşedintelui”.
În opoziţie, liderul Partidului Socialist, Olivier Faure, a confirmat participarea la discuţii, susţinând că „următorul premier ar trebui să provină din stânga”, pentru a restabili echilibrul politic şi încrederea socială.
