Elvețienii vor fi chemați la vot în această vară pentru a decide, prin referendum, dacă populația țării trebuie plafonată la 10 milioane de locuitori, potrivit unei inițiative lansate de Partidul Popular Elvețian (SVP), formațiune de extremă dreapta. Propunerea, avertizează criticii, ar putea pune în pericol relațiile esențiale cu Uniunea Europeană și ar avea efecte economice severe, potrivit The Guardian.
Guvernul federal a anunțat recent că referendumul privind inițiativa intitulată „Nu unei Elveții de 10 milioane de locuitori” va avea loc pe 10 iunie. Proiectul se confruntă cu opoziție consistentă atât în cele două camere ale parlamentului, cât și din partea mediului de afaceri și a sectorului financiar.
Conform textului propus, autoritățile ar fi obligate să intervină dacă populația rezidentă permanentă – în prezent aproximativ 9,1 milioane de persoane – depășește pragul de 9,5 milioane. Măsurile ar include limitarea accesului noilor veniți, inclusiv al solicitanților de azil și al membrilor de familie ai rezidenților străini.
Dacă populația ar atinge 10 milioane, restricțiile ar deveni mai dure, iar în absența unei reduceri a numărului de locuitori, executivul ar fi constrâns să renunțe la acordul de liberă circulație cu Uniunea Europeană – principalul partener comercial al Elveției și destinația majorității exporturilor sale.
În ultimii zece ani, populația Elveției a crescut într-un ritm de aproximativ cinci ori mai rapid decât media statelor membre UE din jur, pe fondul atractivității economiei elvețiene pentru forța de muncă, atât înalt calificată, cât și slab calificată. Datele oficiale arată că 27% dintre rezidenți nu dețin cetățenia elvețiană.
SVP, care domină scena politică națională din 1999 încoace, susține că această „presiune demografică” alimentează scumpirea chiriilor și suprasolicită infrastructura și serviciile publice. Formațiunea și-a construit de-a lungul timpului campaniile pe teme anti-imigrație, promovând mesaje vizuale și retorice dure, centrate pe criminalitate și insecuritate.
O societate împărțită
Propunerile radicale ale SVP nu sunt noi. În 2016, partidul a încercat să impună expulzarea automată a imigranților condamnați inclusiv pentru infracțiuni minore, iar în 2020 a promovat o inițiativă de ieșire din acordul de liberă circulație cu UE. Ambele demersuri au fost respinse.
Sistemul de democrație directă al Elveției permite lansarea inițiativelor populare, cu condiția strângerii a 100.000 de semnături în termen de 18 luni. Deși SVP utilizează frecvent acest instrument, doar aproximativ 10% dintre astfel de inițiative ajung să fie adoptate.
Totuși, un sondaj realizat în decembrie indica faptul că 48% dintre alegători ar susține limitarea populației la 10 milioane, semn al unei polarizări accentuate privind viitorul modelului elvețian – deschis sau restrictiv – într-un context global marcat de transformări rapide.
Mediul de afaceri avertizează
Opoziția față de inițiativă vine inclusiv din partea unor mari corporații precum Roche, UBS și Nestlé. Reprezentanții acestora avertizează că restrângerea imigrației ar putea afecta acordurile bilaterale cu UE, inclusiv cel privind accesul la piața unică, element central al prosperității elvețiene.
Organizația patronală Economiesuisse a calificat proiectul drept „inițiativa haosului”, susținând că numeroase companii depind de angajați proveniți din UE și din alte state europene. În lipsa acestora, firmele ar putea fi nevoite să-și relocheze activitatea în afara țării, cu impact negativ asupra veniturilor fiscale și serviciilor publice.
Partidele rivale subliniază că menținerea unei relații solide cu Europa reprezintă o necesitate strategică, în condițiile în care aproximativ jumătate din exporturile elvețiene se îndreaptă către UE. Asociațiile patronale mai arată că evoluția demografică viitoare va fi influențată într-o măsură semnificativă de creșterea naturală și de speranța de viață tot mai ridicată.
