În fața noilor tarife comerciale impuse de administrația Trump, Guvernul Elveției își manifestă disponibilitatea de a revizui oferta adresată Statelor Unite, a declarat ministrul elvețian al Economiei, Guy Parmelin, într-un interviu acordat postului RTS, citat de Reuters.
Analiștii economici atrag atenția că impunerea unei taxe de import de 39% asupra produselor elvețiene riscă să împingă economia țării într-o recesiune. Aceste tarife, printre cele mai ridicate anunțate în valul de politici comerciale protecționiste promovat de Donald Trump, au luat prin surprindere autoritățile de la Berna, dar și mediul de afaceri, care avertizează că zeci de mii de locuri de muncă ar putea fi afectate.
Întrunit într-o ședință extraordinară, cabinetul federal va analiza luni măsurile ce se impun. „Este esențial să înțelegem rațiunile acestei decizii și care sunt așteptările reale ale Statelor Unite. Numai după ce vom avea o imagine clară vom putea contura un răspuns adecvat,” a declarat Parmelin.
Deși termenul impus de Washington expiră pe 7 august, oficialul elvețian a admis că este posibil ca o contrapropunere să nu fie gata la timp. Totuși, Guvernul va depune toate eforturile pentru a da dovadă de flexibilitate și voință de dialog.
Una dintre explicațiile posibile ale acestei reacții dure din partea Casei Albe ar putea fi dezechilibrul comercial dintre cele două state, în condițiile în care anul trecut Elveția a înregistrat un excedent de 38,5 miliarde de franci elvețieni (aproximativ 48 de miliarde de dolari) în relația cu SUA.
În cadrul negocierilor, Berna ar putea lua în considerare noi măsuri pentru reechilibrarea relațiilor comerciale, precum majorarea importurilor de gaz natural lichefiat (GNL) din SUA sau încurajarea companiilor elvețiene să investească în economia americană – în special în sectoarele în care Elveția are o prezență puternică: produse farmaceutice, orologerie și utilaje industriale.
„Uniunea Europeană a anunțat că va importa GNL american. Și Elveția consumă acest tip de combustibil, deci ar putea fi o opțiune. Sau poate investiții suplimentare. Dar, pentru a discuta pe fond, trebuie să înțelegem exact care sunt cerințele SUA,” a adăugat ministrul.
Ministrul Parmelin și președinta Confederației, Karin Keller-Sutter, au transmis că sunt gata să meargă personal la Washington, dacă negocierile vor necesita un astfel de gest diplomatic.
Totodată, autoritățile elvețiene neagă speculațiile potrivit cărora sancțiunile ar fi fost declanșate de o conversație telefonică tensionată între Trump și Keller-Sutter. O sursă guvernamentală a precizat că, deși discuția nu a fost una favorabilă părții elvețiene, nu s-a ajuns la un schimb de replici conflictual. „Președintele Trump a fost direct: consideră că oferta actuală de 10% este insuficientă. Suntem în contact constant cu partea americană și sperăm să ajungem la o soluție până la termenul limită”, a declarat sursa.
Pe fondul incertitudinilor, economistul Hans Gersbach de la ETH Zürich estimează că impactul economic al tarifelor ar putea diminua PIB-ul Elveției cu până la 0,6%, iar dacă vor fi incluse și produsele farmaceutice – în prezent exceptate – pierderea ar putea depăși 0,7%. În scenariul unui conflict comercial prelungit, scăderea ar putea depăși 1%, avertizează specialistul.
Bursa elvețiană urmează să se redeschidă luni, după o zi de pauză prilejuită de Ziua Națională, iar investitorii anticipează o scădere a cotațiilor. În plus, banca japoneză Nomura prognozează că, în fața presiunilor deflaționiste și a riscurilor de stagnare, Banca Națională a Elveției ar putea decide o reducere a dobânzii de politică monetară cu 25 de puncte de bază, până la -0,25%, în luna septembrie.
„Presiunile negative asupra creșterii economice, coroborate cu riscurile de deflație, sporesc șansele unei relaxări monetare suplimentare”, concluzionează analiza Nomura.
