Daniel David, ministrul Educaţiei, a anunţat, marţi seara, intenţiile care îi ghidează noul mandat, subliniind că optimismul său iniţial a fost înlocuit de o preocupare realistă. Acesta s-a declarat pregătit să joace rolul unui ministru de sacrificiu, capabil să înfrunte atât critici nefondate, cât şi critici întemeiate, în numele interesului colectiv pe termen mediu şi lung. Ca gest simbolic, a anunţat că va ceda lunar 25% din venitul său salarial pentru a susţine două burse de merit şi şapte sociale.

Într-o comunicare cu tentă personală, dar cu impact instituţional, Daniel David a transmis mesajul său la începutul celui de-al doilea mandat. A rememorat începutul misiunii sale anterioare, din decembrie 2024, când ţara se confrunta simultan cu instabilitate politică şi dificultăţi financiare, precizând că, în acel context, a acceptat poziţia în calitate de tehnocrat susţinut de PNL.

Acesta a detaliat cele trei direcţii majore urmărite în primul mandat:

1. Consolidarea direcţiei euroatlantice a României, direcţie în care susţine că alegerea unui preşedinte pro-occidental a fost un pas semnificativ;

2. Menţinerea funcţionării sistemului educaţional şi de cercetare, precum şi iniţierea unor reforme esenţiale, reflectate în Raportul QX;

3. Realizarea unei analize de fond asupra sistemului, însoţită de recomandări strategice pentru viitor.

Ministrul a subliniat că percepţiile au fost împărţite: unii l-au acuzat că a încercat prea mult, alţii că a făcut prea puţin. A reiterat că a respectat angajamentele asumate, fără să depăşească sau să reducă din ele. A accentuat că nu a căutat această funcţie, ci a răspuns unei chemări urgente, lăsând deoparte activităţi importante de la Cluj-Napoca.

Acceptarea unui nou mandat nu a venit ca o ambiţie personală, ci ca o datorie profesională, mai ales după ce noua coaliţie a integrat Raportul QX în strategia de guvernare privind educaţia şi cercetarea. Sprijinul din partea premierului şi al PNL, precum şi perspectiva unică de a corecta disfuncţii cronice din sistem, l-au determinat să rămână.

Deşi considera că instabilitatea politică a fost depăşită şi lucra cu optimism la programul 2025–2028, deciziile recente privind bugetul educaţiei i-au stârnit îngrijorări. El consideră că, în lipsa unor decizii corecte, sistemul riscă să se blocheze.

A declarat că acest nou mandat va fi ghidat de două devize emblematice: „Prin greutăţi spre stele” şi „Îndrăzneşte să ştii”, subliniind că raţiunea şi morala trebuie să fie călăuzele acţiunii publice.

În ceea ce priveşte planul de guvernare, obiectivele pentru educaţie şi cercetare sunt construite în jurul concluziilor Raportului QX. Implementarea practică a acestora se va realiza în colaborare cu specialiştii din domeniu, fiind convins că soluţiile vor fi acceptate şi vor aduce o modernizare semnificativă a sistemului.

Pe partea economică, se angajează să respecte liniile directoare ale programului de guvernare, dar precizează că, în prezent, nu se va recurge la concedieri sau tăieri salariale în educaţie. Pe termen mediu, susţine că grila de salarizare trebuie să pornească, pentru debutanţi, de la salariul mediu brut, iar cercetătorii să fie salarizaţi comparabil cu cadrele universitare. Pe termen lung, îşi propune atingerea unui prag de 1% din PIB alocat cercetării şi 15% din bugetul consolidat pentru educaţie, până în 2030.

Totuşi, pentru ca aceste obiective să devină realitate, este necesară o reformă profundă a modului de funcţionare al sistemului. El afirmă că orice măsură va fi aplicată respectând două principii: al raţionalităţii (alinierea la standarde europene) şi al decenţei (conform capacităţii actuale a ţării de a susţine schimbările).

Un exemplu de măsură vizată este restructurarea sistemului de burse, care, în opinia sa, a devenit nesustenabil financiar. Costurile anuale au ajuns la aproximativ 7 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproape un sfert din deficitul naţional şi depăşeşte întreg bugetul cercetării. Soluţia propusă este păstrarea doar a burselor sociale (inclusiv pentru mame minore) şi a celor de merit, limitate la cel mult 15% din elevii unei clase, acordate doar cu media minimă de 9. Premii suplimentare vor fi acordate în urma concursurilor şi olimpiadelor reorganizate.

Bursele vor fi distribuite doar în timpul frecventării şcolii, iar acolo unde se raportează la salariul minim, se va lua în calcul salariul net, dat fiind că nu sunt impozitate. În plus, bursele sociale ar trebui gestionate de serviciile locale de asistenţă socială, pentru ca profesorii să se concentreze pe procesul educativ.

Ministrul argumentează că această reorganizare clarifică sensurile termenilor „includere” şi „merit”, protejând elevii vulnerabili şi sprijinind excelenţa, în limitele resurselor disponibile. Crede că, în timp, odată cu creşterea bugetului, vor putea fi alocate fonduri suplimentare.

În ceea ce priveşte norma didactică, David propune posibilitatea majorării cu până la două ore, în funcţie de mai mulţi factori – precum gradul de fragmentare, mediul de lucru, experienţa şi numărul elevilor cu cerinţe speciale. Aceste ajustări vor fi făcute în urma consultărilor cu partenerii de dialog social. Degrevările pentru vechime ar urma să fie făcute din timpul administrativ, iar cele pentru funcţii de conducere vor fi limitate la 30%, fără a permite cumulul cu plata pe oră.

Plata cu ora va reflecta timpul complet de lucru, iar în universităţi, norma va fi crescută de la 16 la 18 ore echivalente pentru a permite o mai bună încadrare în buget.

Referitor la organizarea reţelei şcolare, vor fi ajustate limitele minime şi maxime de elevi per clasă şi va fi crescut pragul necesar pentru ca o unitate de învăţământ să deţină personalitate juridică, măsură gândită mai ales pentru reforma învăţământului rural.

David a subliniat că aceste intervenţii, deşi impuse de criza actuală, pot salva esenţialul din sistem şi pregăti terenul pentru o evoluţie pozitivă. El spune că a căutat un echilibru între exigenţele externe (precum optimizarea normelor şi redimensionarea burselor) şi dorinţa naturală a sistemului de a-şi păstra beneficiile.

Promite că orice schimbare implementată acum, dar care în viitor nu va mai corespunde contextului european sau posibilităţilor financiare, va fi reevaluată.

În final, Daniel David îşi reafirmă disponibilitatea de a suporta personal criticile, atât cele nedrepte, cât şi cele justificate, pentru binele colectiv. Înţelege, ca psiholog, că reacţiile emoţionale la măsurile de criză sunt fireşti, chiar dacă ele sunt raţional întemeiate.

Gestul de a renunţa lunar la un sfert din salariu, redirecţionat spre burse, vine ca o formă de solidaritate simbolică în faţa unei perioade grele pentru educaţie şi cercetare.