Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a reiterat marți, la Paris, necesitatea ca zona euro să își consolideze influența internațională, avertizând că Uniunea riscă să rămână „un spectator neputincios” în fața turbulențelor economice generate de Statele Unite și de alte mari centre financiare, transmite Reuters.
Declarațiile vin într-un moment în care euro, a doua cea mai utilizată monedă de pe glob după dolarul american, a cunoscut o apreciere semnificativă în 2025, pe fondul retragerii investitorilor din activele americane. Nesiguranța privind politicile de la Washington a determinat mutarea capitalurilor către plasamente mai sigure, precum aurul și obligațiunile suverane europene.
Totuși, piața financiară a zonei euro — în special cea a titlurilor de stat și a acțiunilor de top — rămâne mult mai puțin adâncă decât cea americană, fapt ce o face vulnerabilă la volatilitate în perioadele de intrări masive de capital.
„Suntem spectatori nevinovați ai deciziilor politice luate în Statele Unite și ai fluxurilor globale de capital asupra cărora nu avem control. Aceasta nu este o poziție sustenabilă. Europa nu trebuie să fie doar un refugiu pasiv, care absoarbe șocurile altora. Trebuie să devenim o monedă care își definește propriul destin”, a spus Lagarde.
Unii economiști avertizează că o creștere a rolului internațional al euro ar putea determina o apreciere suplimentară a monedei, cu efecte negative asupra exportatorilor europeni. Lagarde a respins însă aceste temeri, subliniind că legătura dintre cererea pentru active de rezervă și cursul de schimb nu este directă, iar eventualele presiuni pot fi atenuate prin extinderea utilizării monedei unice în comerțul extern și intern.
„Puterea monedei noastre nu trebuie privită ca un handicap, ci ca un mijloc de independență economică. Cu cât mai multe contracte comerciale, investiții și tranzacții sunt denominate în euro, cu atât mai puțin depindem de deciziile altora”, a explicat președinta BCE.
Lagarde a arătat că o parte semnificativă a dificultăților economice ale Europei sunt „autoprovocate”, rezultatul fragmentării interne și al lipsei de reforme structurale.
„Performanța noastră sub nivelul Statelor Unite nu se explică prin lipsa de potențial, ci prin barierele pe care ni le impunem singuri: reglementări divergente între state, regimuri fiscale nearmonizate, proceduri de insolvență diferite și piețe de capital care nu funcționează ca un tot unitar”, a spus Lagarde.
Ea a adăugat că Europa deține controlul asupra multora dintre cauzele stagnării sale: „Costurile ridicate ale energiei, productivitatea scăzută și reticența de a finanța proiecte comune sunt obstacole aflate în mâinile noastre. Soluțiile există, trebuie doar curajul de a le aplica.”
Prin acest nou apel, Christine Lagarde nu a cerut doar o reformă a arhitecturii financiare europene, ci o schimbare de mentalitate, menită să transforme euro dintr-un instrument de stabilitate într-un simbol al suveranității economice a continentului.
