China atinge un excedent comercial record și arată că poate prospera fără SUA.
Cât timp își poate menține avantajul?

Pentru China, excedentul comercial anual record de 1.200 de miliarde de dolari, raportat miercuri de autoritățile de la Beijing, reprezintă o dovadă a rezilienței economiei sale în fața tensiunilor comerciale cu Statele Unite, arată o analiză CNN.

Însă această cifră istorică spune cu totul altă poveste: potențialul motorului de export chinezesc de a remodela economia globală și de a oferi Beijingului un plus de influență în rivalitatea sa strategică cu Washington.

Rămâne însă incert dacă acest ritm de creștere poate fi menținut. În 2025, excedentul comercial al Chinei a crescut cu 20% față de anul precedent, însă evoluția viitoare va depinde de măsura în care alte state vor continua să ridice bariere comerciale împotriva produselor chinezești.

Totuși, chiar dacă ritmul de creștere al excedentului (un indicator al diferenței dintre exporturi și importuri) va încetini în anul următor, principalii factori care susțin rolul Chinei ca „superputere manufacturieră” globală sunt puțin probabil să dispară.

Un motor de export care s-a adaptat rapid

Sectorul de export al Chinei și-a demonstrat deja capacitatea de adaptare. După ce președintele american Donald Trump a declanșat anul trecut un nou episod al războiului tarifar cu Beijingul, exportatorii chinezi s-au reorientat rapid dinspre piața americană către economiile emergente din Asia de Sud-Est, Africa și America Latină.

Excedentul uriaș reflectă și ascensiunea accelerată a Chinei în domeniul tehnologiilor verzi (vehicule electrice, baterii litiu-ion, panouri solare), dar și capacitatea sa de a produce echipamente industriale și produse tehnologice la scară largă.

Extinderea acestor bunuri pe piețele mondiale a avut efecte divergente: în timp ce unele regiuni au beneficiat de pe urma lor, altele au raportat tensiuni comerciale. Criticii afirmă că subvențiile acordate producătorilor chinezi distorsionează concurența internă. Din perspectiva Beijingului, aceste dinamici au alimentat însă încrederea oficialilor chinezi, inclusiv în relația cu Statele Unite.

Scăderea cu 19,5% a exporturilor către SUA, cea mai mare piață individuală a Chinei timp de câteva decenii, nu a împiedicat Beijingul să obțină rezultate comerciale peste așteptări. Această evoluție a permis Chinei să transmită un mesaj clar: economia sa poate supraviețui chiar și cu un acces redus la cei mai bogați consumatori ai lumii. Această realitate ar putea reduce interesul Beijingului pentru concesii majore în negocierile economice cu Washingtonul, inclusiv în contextul unei posibile vizite a lui Donald Trump în China, programată pentru luna aprilie.

În prezent, tarifele impuse de SUA asupra bunurilor chinezești se situează la 20%, sub nivelurile de peste 100% atinse temporar anul trecut. Cu toate acestea, contextul rămâne incert.

Trump a declarat recent că țările care fac afaceri cu Iranul vor fi vizate de un tarif suplimentar de 25%, o măsură care ar putea afecta din nou China, un partener economic-cheie pentru Teheran.

Dincolo de relația bilaterală, dominația tot mai accentuată a Chinei în producția globală are implicații strategice mai ample pentru Washington. Potrivit experților citați de CNN, competitivitatea produselor chinezești reduce stimulentele altor economii de a-și menține propriile capacități industriale.

„Dacă Germania, Franța, Japonia și Coreea de Sud își pierd capacitățile industriale, va deveni mult mai dificil să construiești lanțuri de aprovizionare fără componente chinezești”, a declarat Victor Shih, director al 21st Century China Center de la Universitatea California San Diego.

Acesta a adăugat și că „ne îndreptăm deja în această direcție, iar aceasta ar putea fi realitatea în următorii zece ani, un viitor unde Statele Unite ar putea fi nevoite să facă și mai multe concesii pe măsură ce dominația Chinei crește asupra lanțurilor de aprovizionare.”

Mai multe state au început deja să-și ridice propriile bariere. Canada a blocat practic accesul vehiculelor electrice chinezești, iar Mexicul a aprobat recent tarife extinse pentru importurile din mai multe țări, inclusiv China.

Uniunea Europeană a făcut însă un pas diferit. La începutul săptămânii, Bruxelles a făcut un pas spre înlocuirea tarifelor aplicate vehiculelor electrice chinezești cu un mecanism de stabilire a unor prețuri minime de vânzare pe piața europeană. În acest context, analiștii avertizează că multe state, inclusiv economii emergente mai mici, evită să provoace Beijingul, chiar și atunci când încearcă să-și protejeze propriile industrii.

„Este extrem de dificil să gestionezi simultan problemele generate de importurile din China și dificultățile exporturilor către Statele Unite”, a explicat Jacob Gunter, coordonatorul programului de economie și industrie de la think tank-ul MERICS din Berlin. „Toată lumea este profund îngrijorată de controlul Chinei asupra pământurilor rare și a altor exporturi strategice. Până când nu vor exista surse alternative, este foarte greu să porți un război comercial cu China”, a adăugat acesta.

China respinge acuzațiile legate de „supra-capacitatea industrială” și de inundarea piețelor globale cu produse ieftine, artificiale. Totuși, la nivel intern, există o conștientizare tot mai clară a vulnerabilității economiei, generată de dependența puternică de exporturi, într-un context de cerere internă scăzută.

„Un surplus excesiv de mare indică o dependență de cererea externă pentru creșterea economică”, se arată într-un editorial publicat luna trecută de Nanfang Daily, ziarul Partidului Comunist din provincia Guangdong.

„Dacă cererea globală fluctuează sau condițiile externe se schimbă, acest lucru poate reprezenta riscuri pentru stabilitatea economiei interne”, avertizează publicația.