Energia nucleară traversează o etapă de relansare, iar uraniul – supranumit „atomul ceresc” – redevine o resursă strategică pentru alimentarea reactoarelor, notează CNBC.

După perioada de stagnare declanșată de accidentul de la Fukushima, cererea globală de surse stabile și puternice de energie, amplificată inclusiv de expansiunea inteligenței artificiale, a readus combustibilul nuclear în atenția piețelor.

Datele World Nuclear Association (WNA) arată că nevoia de uraniu ar urma să crească cu aproape o treime până în 2030, atingând 86.000 de tone, iar până în 2040 ar putea depăși 150.000 de tone. În același timp, producția este estimată să se reducă la jumătate în intervalul 2030–2040, generând un „decalaj semnificativ” între cerere și ofertă.

Piața este puternic concentrată: Kazahstanul asigură circa 40% din producția mondială, iar Rusia controlează aproximativ 40% din capacitatea de îmbogățire. În contextul tensiunilor geopolitice, guvernele occidentale și marile companii energetice caută diversificarea surselor, prelungesc durata de viață a centralelor existente și pregătesc investiții în proiecte noi.

Consorțiul Urenco (olandezo-britanico-german) și-a extins capacitățile în SUA și Europa după ruperea legăturilor comerciale cu Rusia în 2022. În Statele Unite, firme precum Uranium Energy Corporation și Eagle Energy Metals pregătesc investiții în explorare și rafinare, iar grupul francez Orano are planuri similare. Totodată, instrumente financiare inovatoare, precum platforma uranium.io bazată pe blockchain, încearcă să atragă noi categorii de investitori.

Specialiștii atrag atenția, însă, că sectorul nuclear se confruntă cu cicluri lungi de dezvoltare și costuri ridicate, ceea ce face ca apariția de noi mine, tehnologii și reactoare modulare mici (SMR) să necesite timp. Cu toate acestea, consensul general este că piața uraniului intră într-o etapă de creștere nemaiîntâlnită de zeci de ani, stimulată de presiunea pentru energie curată și fiabilă.