Banca Mondială a anunțat marți o revizuire pozitivă a perspectivei economice a Chinei pentru anul 2025, anticipând o creștere a PIB-ului de 4,8%, peste estimarea anterioară de 4% publicată în aprilie, potrivit CNBC.
Noua prognoză se aliniază țintei oficiale de circa 5% stabilite de autoritățile de la Beijing și face parte dintr-o revizuire mai amplă a perspectivelor economice pentru Asia de Est și Pacific, unde redresarea post-pandemie continuă să fie susținută de exporturi și investiții publice.
Economiștii instituției internaționale arată că expansiunea Chinei a fost impulsionată de pachetele de sprijin guvernamental implementate în 2024 și menținute la începutul lui 2025, dar avertizează că aceste măsuri vor fi reduse anul viitor, pentru a limita creșterea datoriei publice.
Revizuirea vine într-un context geopolitic tensionat. Relațiile comerciale dintre SUA și China s-au deteriorat în aprilie, când Washingtonul a majorat temporar tarifele la importurile chineze peste pragul de 100%, înainte ca cele două puteri să ajungă la un armistițiu valabil până la jumătatea lunii noiembrie. În prezent, media tarifelor americane aplicate produselor chineze se situează la 57,6%, de peste două ori mai mari decât la începutul anului.
În pofida acestor tensiuni, Beijingul a lansat noi programe de stimulare economică la finalul lui 2024, axate pe încurajarea consumului intern prin scheme de tip trade-in pentru bunuri de folosință îndelungată. De asemenea, exporturile chineze – principalul motor al economiei – au continuat să crească în 2025, susținute de cererea din Asia de Sud-Est și Europa, care a compensat scăderea livrărilor către SUA.
Această revenire a exporturilor a amortizat impactul negativ al crizei imobiliare și al slăbiciunii consumului intern, menținând economia pe un trend ascendent.
Totuși, Banca Mondială avertizează că ritmul creșterii va încetini în 2026, la 4,2%, odată cu retragerea stimulentelor fiscale și temperarea cererii externe.
Datele interne arată deja o fragilitate a consumului: vânzările cu amănuntul au urcat cu doar 3,4% în august, sub așteptările analiștilor, iar investițiile în sectorul imobiliar s-au prăbușit cu 12,9% în primele opt luni ale anului.
Semnale similare vin și din turismul intern. În perioada „Săptămânii de Aur” din octombrie, numărul călătoriilor interne a crescut cu 5,4% față de anul trecut, dar sub ritmul de 7,9% din mini-vacanța din luna mai, potrivit economistului-șef al Nomura, Ting Lu.
Raportul Băncii Mondiale mai subliniază și provocările structurale ale economiei chineze: rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor (unul din șapte fără loc de muncă), îmbătrânirea populației și dificultatea de a genera locuri de muncă noi în sectorul privat, unde startup-urile creează locuri de muncă într-un ritm de patru ori, comparativ cu șapte ori în SUA.
Potrivit calculelor instituției, o scădere cu un punct procentual a PIB-ului Chinei afectează întreaga regiune Asia de Est și Pacific, reducând creșterea economică regională cu 0,3 puncte procentuale. Odată cu această revizuire pozitivă, Banca Mondială estimează că regiunea va înregistra o creștere de 4,8% în 2025, față de 4% în proiecția anterioară.
Pe plan global, însă, perspectiva rămâne sumbră. În iunie, Banca Mondială a revizuit în scădere prognoza de creștere a economiei mondiale pentru 2025, la 2,3%, invocând incertitudinea comercială și politicile protecționiste. Este cel mai slab ritm de expansiune anticipat de la criza financiară din 2008, în afara anilor de recesiune globală.
