Bombardamentele Statelor Unite asupra siturilor nucleare ale Iranului au adus o nouă doză de incertitudine în privința perspectivei inflației și a activității economice, chiar la începutul unei săptămâni încărcate cu noi date economice și declarații ale oficialilor băncilor centrale, inclusiv două zile de audieri în Congres ale președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, potrivit Reuters.
Partea negativă a acestor atacuri este, poate, cea mai ușor de anticipat: riscul unei creșteri bruște a prețurilor la energie, continuarea prudenței manifestate de gospodării și companii – fapt care ar putea reduce cheltuielile – și posibilitatea unui răspuns din partea Iranului care s-ar putea manifesta mult în afara Golfului.
În condițiile în care economia SUA era deja așteptată să încetinească sub presiunea tarifelor mari la import impuse de administrația Trump, o creștere a prețului petrolului cauzată de conflict „ar putea exercita o presiune semnificativă asupra capacității gospodăriilor de a cheltui… și acest lucru ar putea încetini și mai mult PIB-ul”, a declarat duminică Ellen Zentner, economist-șef la Morgan Stanley.
Există totuși și un scenariu mai optimist, în cazul în care atacurile deschid calea către o eventuală stabilitate în regiune.
„Previziunile geopolitice în Orientul Mijlociu sunt un exercițiu riscant”, au scris analiștii de la Yardeni Research după atacuri. „Cu toate acestea, piața bursieră israeliană sugerează că asistăm, poate, la o transformare radicală a Orientului Mijlociu, acum că Iranul a fost denuclearizat.”
Indicele principal al bursei din Tel Aviv a atins un nivel record după atacuri.
Cu toate acestea, piața muncii din SUA își pierde în mod clar din avânt, chiar dacă presiunile inflaționiste par să crească.
Datele care urmează să fie publicate joi, privind cererile continue de șomaj, vor influența raportul lunar privind locurile de muncă pentru luna iunie al Departamentului Muncii. Până în prezent, aceste rapoarte au indicat o slăbire, dar o menținere solidă a pieței muncii, cu o rată a șomajului relativ scăzută, de 4,2%, însă decidenții de politică monetară din cadrul Fed urmăresc cu mare atenție orice semne de deteriorare.
Datele care urmează să fie publicate vineri sunt așteptate să arate cea mai slabă creștere a cheltuielilor de consum din SUA din ianuarie încoace. Și chiar dacă se estimează că inflația s-a menținut aproape de ținta de 2% a Fed în luna trecută, mulți oficiali ai Fed se așteaptă ca tarifele să ducă la creșteri de prețuri în lunile următoare.
O creștere bruscă a prețurilor la energie ar putea alimenta și mai mult scânteile inflaționiste.
Powell va fi, fără îndoială, chestionat cu privire la această posibilitate și la alte implicații ale evoluțiilor din Orientul Mijlociu, în timpul celor două zile de audieri în Congres, care încep marți la Comisia pentru Servicii Financiare a Camerei Reprezentanților și continuă miercuri la Comisia Bancară a Senatului.
Săptămâna trecută, oficialii Fed au menținut rata dobânzii de politică monetară în intervalul actual de 4,25%-4,50%, iar deși factorii de decizie au semnalat că este posibil ca, mai târziu în acest an, condițiile economice să justifice câteva reduceri de dobândă, Powell a declarat că această prognoză este însoțită de un grad redus de încredere, având în vedere incertitudinile privind politica tarifară și modul în care economia va reacționa.
Evenimentele din weekend dintre SUA și Iran ridică noi semne de întrebare legate de modul în care incertitudinea va influența deciziile Fed, a scris Sam Bullard, economist senior la Wells Fargo.
„Piața va urmări cu atenție orice indicii privind modul în care Fed va recalibra riscurile inflaționiste cauzate de creșterea prețurilor la energie și de tarife, în raport cu presiunile dezinflaționiste generate de încetinirea creșterii economice”, a spus el.
