{"id":3515,"date":"2021-03-14T15:21:06","date_gmt":"2021-03-14T15:21:06","guid":{"rendered":"https:\/\/ccib.ro\/afacerea\/?p=3515"},"modified":"2021-03-22T09:48:05","modified_gmt":"2021-03-22T09:48:05","slug":"economia-romaniei-a-evoluat-mai-bine-in-partea-a-doua-a-anului-2020-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/economia-romaniei-a-evoluat-mai-bine-in-partea-a-doua-a-anului-2020-2\/","title":{"rendered":"Economia Rom\u00e2niei a evoluat mai bine \u00een partea a doua a anului 2020"},"content":{"rendered":"<div class=\"pdfprnt-buttons pdfprnt-buttons-post pdfprnt-top-right\"><a href=\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3515?print=pdf\" class=\"pdfprnt-button pdfprnt-button-pdf\" target=\"_blank\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ccib.ro\/afacerea\/wp-content\/plugins\/pdf-print\/images\/pdf.png\" alt=\"image_pdf\" title=\"View PDF\" \/><\/a><a href=\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3515?print=print\" class=\"pdfprnt-button pdfprnt-button-print\" target=\"_blank\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ccib.ro\/afacerea\/wp-content\/plugins\/pdf-print\/images\/print.png\" alt=\"image_print\" title=\"Print Content\" \/><\/a><\/div><p><strong>1. Evo<\/strong><strong>lu\u021bia Produsului Intern Brut <\/strong><\/p>\n<p>Evolu\u021bia economiei Rom\u00e2niei a fost marcat\u0103 de existen\u021ba \u0219i pe teritoriul \u021b\u0103rii noastre a pandemiei de Covid-19, mai ales dup\u0103 instituirea <strong>st\u0103rii de urgen\u021b\u0103<\/strong> (din 16 martie 2020 \u0219i prelungit\u0103 din 15 aprilie 2020 cu \u00eenc\u0103 30 zile) \u0219i respectiv a <strong>st\u0103rii de alert\u0103<\/strong> (care a \u00eenceput la 14.05.2020 \u0219i a fost prelungit\u0103 succesiv pe perioade de 30 zile, ultima dat\u0103 la 14.03.2021). M\u0103surile directe precum \u0219i cele conexe impuse \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 au afectat serios mersul economiei, ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een majoritatea statelor lumii, dar cu o tendin\u021b\u0103 de redresare \u00een semestrul II 2020.<\/p>\n<p>Conform datelor Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103 (INS) privind evolu\u021bia economiei rom\u00e2ne\u0219ti \u00een trimestrul IV \u0219i \u00een anul 2020, din cele mai recente informa\u021bii publicate la data de 9 februarie.a.c. (date provizorii 1) rezult\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li><strong>cre\u0219terea Produsului Intern Brut (PIB) \u00een trimestrul IV &#8211; 2020<\/strong>, fa\u0163\u0103 de trimestrul anterior, cu <strong>4,8%<\/strong> (date ajustate sezonier);<\/li>\n<li><strong>reducerea Produsului Intern Brut (PIB) \u00een trimestrul IV &#8211; 2020<\/strong>, fa\u0163\u0103 de trimestrul similar din 2019, cu <strong>1,4%<\/strong> pe serie brut\u0103 \u0219i cu <strong>1,8%<\/strong> pe serie ajustat\u0103 sezonier;<\/li>\n<li><strong>sc\u0103derea PIB \u00een anul 2020 <\/strong>cu <strong>3,9% <\/strong>(serie brut\u0103) comparativ cu 2019.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Conform Eurostat, evolu\u021biile semnalate pentru trimestrul IV 2020 plaseaz\u0103 Rom\u00e2nia pe:<\/p>\n<ul>\n<li>locul <strong>5\/6 \u00een UE-27<\/strong>, \u00een topul evolu\u021biei PIB \u00een trimestrul IV-2020, fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i perioad\u0103 din 2019, cu -1,8%, la egalitate cu Letonia, fiind devansat\u0103 de Luxemburg (+1,4%, singurul stat care a \u00eenregistrat cre\u0219tere), Irlanda (-0,2%), Lituania (-1%) \u0219i Finlanda (-1,4%), \u00eentr-un top \u00een care media UE-27 a fost -4,6%, iar cele mai mari reduceri au \u00eenregistrat Spania (-9,1%), Grecia (-7,9%), Croa\u021bia (-7,1%), Italia (-6,6%), Malta (-6,2%) \u0219i Portugalia (-6,1%);<\/li>\n<li><strong>pe locul 1<\/strong> \u00eentre statele membre UE \u00een trimestrul IV &#8211; 2020, comparativ cu trimestrul anterior, cu o rat\u0103 a major\u0103rii de 4,8%, \u00eentr-un top \u00een care 17 \u021b\u0103ri au \u00eenregistrat cre\u0219teri, iar 10 contract\u0103ri, media UE fiind -0,5%. \u00cen top 5 s-au mai situat: Malta (+3,8%), Croa\u021bia \u0219i Grecia (+2,7%), precum \u0219i Bulgaria (+2,2%). Cele mai mari reduceri s-au \u00eenregistrat \u00een Irlanda (-5,1%), Austria (-2,7%), Italia (-1,9%), Fran\u021ba (-1,4%) \u0219i Slovenia (-1%);<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen 2020, comparativ cu 2019, reducerea medie a PIB \u00een statele membre ale UE 27 a fost de 6,6%, iar \u00een statele din Zona Euro (EA 19) de 6,2%, astfel c\u0103 rezultatul \u00eenregistrat de Rom\u00e2nia (-3,9%) o plaseaz\u0103 \u00eentre statele afectate mai pu\u021bin de evolu\u021bia pandemiei.<\/p>\n<p>Se poate constata c\u0103 evolu\u021bia pozitiv\u0103 a economiei Rom\u00e2niei \u00een trimestrele trei (+5,6%) \u0219i patru (+4,8%) din 2020, comparativ cu trimestrul anterior nu a putut recupera reducerea cu 11,8% \u00eenregistrat\u0103 \u00een trimestrul doi. Cu toate acestea, la finele semestrului I 2020, cele mai optimiste scenarii indicau o contrac\u021bie a economiei \u021b\u0103rii noastre la nivelul \u00eentregului an de cel pu\u021bin 5%, astfel \u00eenc\u00e2t reducerea cre\u0219terii economice cu numai 3,9% a surprins pe mul\u021bi dintre anali\u0219tii \u0219i exper\u021bii economici. A fost o dovad\u0103 a capacit\u0103\u021bii economiei Rom\u00e2ne\u0219ti de a reveni \u0219i de a oferi speran\u021ba \u00eenregistr\u0103rii unei cre\u0219teri economice \u00een anul 2021 \u0219i urm\u0103torii.<\/p>\n<p>Conform INS, <strong>contribu\u0163ii negative la formarea PIB<\/strong> brut \u00een anul 2020, fa\u0163\u0103 de 2019 (-3,9%) au avut, majoritatea ramurilor economice, dintre care pot fi men\u021bionate:<\/p>\n<ul>\n<li><strong>Industria (-2,0%),<\/strong> cu o pondere de 19,7% la formarea PIB \u0219i o reducere a volumului activit\u0103\u021bii cu 9,3%;<\/li>\n<li><strong>Comer\u021bul cu ridicata \u0219i cu am\u0103nuntul, repararea autovehiculelor, transport \u0219i depozitare, hoteluri \u0219i restaurante<\/strong> <strong>(-0,9%),<\/strong> av\u00e2nd o pondere de 18,0% \u00een formarea PIB \u0219i o reducere a volumului de activitate cu 4,7%;<\/li>\n<li><strong>Activit\u0103\u021bile de spectacole culturale \u0219i recreative<\/strong>, <strong>repara\u021bii de uz casnic \u0219i alte servicii (-0,8%),<\/strong> cu o contribu\u021bie la formarea PIB de de 2,5% \u0219i o contrac\u021bie a volumului de activit\u0103\u021bi cu 24,5%;<\/li>\n<li><strong>Agricultura, silvicultura \u0219i pescuitul (-0,7%)<\/strong> cu o pondere de 3,8% la formarea PIB \u0219i o reducere important\u0103 a volumului de activitate, cu 16,2%.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>Contribu\u021bii pozitive la formarea PIB<\/strong> au avut:<\/p>\n<ul>\n<li><strong>Construc\u021biile (+0,6%)<\/strong>, pondere 6,6% \u00een formarea PIB \u0219i o majorare a activit\u0103\u021bilor cu 9,7%;<\/li>\n<li><strong>Informa\u021biile \u0219i comunica\u021biile (+0,6%)<\/strong>, pondere 6,8% \u00een PIB \u0219i o majorare a volumului de activitate cu 10,4%.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>Din punct de vedere al utiliz\u0103rii PIB, sc\u0103derea s-a datorat<\/strong>:<\/p>\n<ul>\n<li><strong>Cheltuielilor pentru consumul final al popula\u0163iei<\/strong>, reducerea fiind de 5,0% \u015fi contribuind cu 3,1% la sc\u0103derea PIB;<\/li>\n<li><strong>Exportului net (-1,4%)<\/strong>, urmare a reducerii exporturilor de bunuri \u015fi servicii cu 10%, corelat\u0103 cu o contrac\u021bie mai mic\u0103 a volumului importurilor de bunuri \u015fi servicii cu 6%.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>2. Evolu\u0163ia principalelor ramuri ale activit\u0103\u0163ii economice<\/strong>, \u00een anul 2020, se prezint\u0103 astfel:<\/p>\n<p><strong>a) Comer\u021bul exterior<\/strong><\/p>\n<p>Fluxurile comerciale cu m\u0103rfuri ale Rom\u00e2niei, \u00een 2020, au atins 142,8 miliarde euro, cu 8,1% sub nivelul \u00eenregistrat \u00een 2019.<\/p>\n<p><strong>Exportul<\/strong>, \u00een valoare de<strong> 62,2 miliarde euro<\/strong>, a fost cu 9,9% sub nivelul anului anterior. \u00cen cursul perioadei analizate, volumul cel mai ridicat al exportului s-a \u00eenregistrat \u00een luna octombrie (6,26 miliarde euro), urmat de lunile septembrie (6,07 miliarde euro), noiembrie (6,03 miliarde euro), februarie (5,94 miliarde euro) \u0219i ianuarie (5,69 miliarde euro), \u00een timp ce valorile cele mai reduse s-au consemnat \u00een: aprilie (2,93 miliarde euro), mai (3,76 miliarde euro), august (4,60 miliarde euro) \u0219i iunie (4,84 miliarde euro). Pe fondul revenirilor din perioada septembrie \u2013 noiembrie \u00een care s-au \u00eenregistrat valori lunare de peste 6 miliarde euro, media lunar\u0103 a exportului \u00een anul 2020 a fost de 5,18 miliarde euro, inferioar\u0103 mediei lunare anuale din 2019, de 5,75 miliarde euro.<\/p>\n<p>Livr\u0103rile c\u0103tre statele membre ale Uniunii Europene (45,8 miliarde euro) s-au redus \u00een cursul anului 2020, fa\u0163\u0103 de 2019, cu 8,9%, de\u0163in\u00e2nd o pondere de 73,6% \u00een exportul rom\u00e2nesc. Comparativ cu anii anteriori, s-a \u00eenregistrat o reducerea a ponderii livr\u0103rilor \u00een spa\u021biul intracomunitar, din cauza p\u0103r\u0103sirii UE de c\u0103tre Regatul Unit al Marii Britanii \u0219i Irlandei de Nord.<\/p>\n<p>\u015ei evolu\u0163ia exporturilor c\u0103tre \u0163\u0103rile extracomunitare (16,4 miliarde euro) a fost \u00een regres \u00een anul 2020, reducerea volumului, \u00een perioada analizat\u0103, fiind cu 12,6%, iar ponderea \u00een totalul exportului de 26,4%.<\/p>\n<p>\u00cen ceea ce prive\u015fte <strong>structura exportului rom\u00e2nesc<\/strong> \u00een perioada analizat\u0103, aceasta se prezinta astfel:<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\" wp-image-3586 aligncenter\" src=\"https:\/\/ccib.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/1-300x201.png\" alt=\"\" width=\"458\" height=\"307\" srcset=\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/1-300x201.png 300w, https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/1-150x101.png 150w, https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/1-180x121.png 180w, https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/1-320x215.png 320w, https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/1-280x188.png 280w, https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/1.png 662w\" sizes=\"auto, (max-width: 458px) 100vw, 458px\" \/>Cele mai mari sc\u0103deri procentuale ale exportului s-au \u00eenregistrat la grupele: combustibili minerali \u015fi lubrifian\u0163i (-43,5 pp), articole manufacturate diverse (-16,6 pp), gr\u0103simi \u0219i ceruri de origine animal\u0103 \u0219i vegetal\u0103 0,3% (-12,9 pp), produse manufacturate clasificate dup\u0103 materia prim\u0103 (-10,4 pp), alimente \u0219i animale vii (-9,3 pp), ma\u015fini, utilaje \u015fi mijloace de transport (-7,5 pp), materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibili (-5,9 pp), iar cre\u015fteri la grupa b\u0103uturi \u015fi tutun (+38,1 pp).<\/p>\n<p><strong>Importul rom\u00e2nesc <\/strong>a \u00eenregistrat un volum de <strong>80,6 mld. euro<\/strong> \u0219i o <strong>reducere de 6,6%,<\/strong> cu o mic\u0219orare procentual\u0103 mai mic\u0103 a intr\u0103rilor de m\u0103rfuri din \u0163\u0103rile comunitare (-5,6%), ponderea statelor membre UE \u00een importul Rom\u00e2niei fiind de 73,5%.<\/p>\n<p>Din punct de vedere al <strong>structurii importurilor<\/strong>, situa\u0163ia se prezint\u0103 astfel:<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\" wp-image-3587 aligncenter\" src=\"https:\/\/ccib.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/2-300x190.png\" alt=\"\" width=\"471\" height=\"298\" srcset=\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/2-300x190.png 300w, https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/2-150x95.png 150w, https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/2-180x114.png 180w, https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/2-320x203.png 320w, https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/2-280x178.png 280w, https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/2.png 662w\" sizes=\"auto, (max-width: 471px) 100vw, 471px\" \/>Reducerea volumului importului sub nivelul exportului a determinat, \u00een 2020, o <strong>cre\u015ftere a deficitului comercial cu 6,3%<\/strong> (1,1 mld. euro) fa\u021b\u0103 de 2019 (de la 17,3 la 18,4 mld. euro).<\/p>\n<p><strong>Orientarea geografic\u0103<\/strong><\/p>\n<p><strong>Principalii 10 parteneri comerciali ai Rom\u00e2niei \u00een anul 2020 <\/strong>\u00een ordinea ponderii \u00een totalul volumului schimburilor comerciale (export \u015fi import) au fost:<\/p>\n<p><strong><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\" wp-image-3588 aligncenter\" src=\"https:\/\/ccib.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/3-300x172.png\" alt=\"\" width=\"470\" height=\"270\" srcset=\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/3-300x172.png 300w, https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/3-150x86.png 150w, https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/3-180x103.png 180w, https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/3-320x184.png 320w, https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/3-280x161.png 280w, https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/3.png 662w\" sizes=\"auto, (max-width: 470px) 100vw, 470px\" \/>Exportul rom\u00e2nesc<\/strong> s-a \u00eendreptat \u00een anul 2020, \u00een principal, c\u0103tre: Germania (cu o pondere de 22,7%), Italia (10,7%), Fran\u0163a (6,7%), Ungaria (5%), Polonia (3,7%), Bulgaria (3,6%), Olanda (3,5%), Turcia (3,4%), Marea Britanie (3,3%) \u0219i Cehia (3,1%). C\u0103tre aceste 10 \u021b\u0103ri se \u00eendreapta 65,9% (circa 2\/3) din exportul Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p>\u00cen top 10 \u021b\u0103ri <strong>furnizoare de m\u0103rfuri<\/strong>, \u00een anul 2020, \u00een func\u021bie de ponderea acestora \u00een importul rom\u00e2nesc, sunt: Germania (20,8% din total import), Italia (8,9%), Ungaria (7,3%), China (6,3%), Polonia (6,2%), Fran\u021ba (4,6%), Turcia (4,4%), Olanda (3,9%), Austria (3,1%) \u0219i Cehia (3,1%).<\/p>\n<p>\u00cen ceea ce prive\u0219te <strong>topul \u021b\u0103rilor<\/strong> partenere \u00een balan\u021ba comercial\u0103, cele mai mari deficite comerciale s-au \u00eenregistrat, \u00een 2020, \u00een comer\u021bul cu R.P. Chinez\u0103 (-4.235 mil. euro), Ungaria (-2.797 mil. euro), Polonia (-2.642 mil. euro), Germania (-2.583 mil. euro), Turcia (-1.417 mil. euro), Austria (-1.092 mil. euro), Kazahstan (-1.069 mil. euro), Federa\u021bia Rus\u0103 (-1.000 mil.euro), Olanda (-922 mil. euro) \u015fi Belgia (-781 mil. euro), iar balan\u021be comerciale excedentare \u00eenregistr\u0103m \u00een schimburile comerciale cu Marea Britanie (+675 mil. euro), Fran\u021ba (+448 mil. euro), Norvegia (+410 mil. Euro), Arabia Saudit\u0103 (+384 mil. euro), R. Moldova (+350 mil. euro), Israel (+292 mil.euro), Egipt (+284 mil. euro), Maroc (+263 mil. euro), Iordania (+245 mil. euro) \u0219i Liban (+189 mil. euro).<\/p>\n<p><strong>b) Produc\u0163ia industrial\u0103<\/strong>, inflen\u021bat\u0103 de m\u0103surile restrictive impuse at\u00e2t \u00een plan national de starea de urgen\u021b\u0103 \u0219i starea de alert\u0103, c\u00e2t \u0219i de cele luate de majoritatea \u021b\u0103rilor lumii, a \u00eenregistrat <strong>\u00een anul 2020 <\/strong>o reducere <strong>cu 9,2%<\/strong> (serie brut\u0103) fa\u0163\u0103 de 2019, din cauza contrac\u021biilor din toate ramurile \u0219i anume: industria prelucr\u0103toare (-10,2%), industria extractiv\u0103 (-9,9%), produc\u0163ia \u015fi furnizarea de energie electric\u0103, termic\u0103, gaze, apa cald\u0103 \u015fi aer condi\u0163ionat (-2,7%).<\/p>\n<p>Cifra de afaceri din industrie pe total (at\u00e2t pia\u021b\u0103 intern\u0103 c\u00e2t \u0219i extern\u0103), \u00een 2020 fa\u0163\u0103 de 2019, a sc\u0103zut pe ansamblu cu 7,0%, din cauza contrac\u021biilor din industria prelucr\u0103toare (-6,9%), precum \u0219i din industria extractiv\u0103 (-11,1%). Pe marile grupe industriale, reduceri ale cifrei de afaceri s-au \u00eenregistrat \u00een: industria bunurilor intermediare (-2,8%), industria bunurilor de uz curent (-3,2%), industria bunurilor de capital (-8,1%) \u0219i \u00een industria energetic\u0103 (-33,3%). Numai \u00een industria bunurilor de folosin\u0163\u0103 \u00eendelungat\u0103 s-a \u00eenregistrat o cre\u0219tere de 4,4%.<\/p>\n<p>\u00cen ceea ce prive\u015fte comenzile noi din industrie, \u00een anul 2020, comparativ cu 2019, s-au redus pe ansamblu cu 4,5%, din cauza contrac\u021biilor \u00eenregistrate la urm\u01cetoarele grupe industriale: bunuri intermediare (-3,4%), comenzi noi \u00een industria bunurilor de capital (-5,4%) \u0219i bunuri de uz curent (-11,4%). Doar comenzile \u00een industria bunurilor de folosin\u0163\u0103 \u00eendelungat\u0103 au \u00eenregistrat o majorare (+21,5%).<\/p>\n<p><strong>c) Volumul lucr\u0103rilor de construc\u0163ii<\/strong> \u00een 2020, comparativ cu anul precedent, <strong>a crescut cu 15,9%,<\/strong> serie brut\u0103, datorit\u0103 evolu\u0163iei favorabile a tuturor categoriilor de construc\u0163ii, respectiv lucr\u0103rilor de repara\u0163ii capitale, care s-au majorat cu 46%, lucr\u0103rilor de construc\u0163ii noi (+9,3%) \u0219i lucr\u0103rilor de \u00eentre\u0163inere \u015fi repara\u0163ii curente (+24,4%).<\/p>\n<p>Pe obiecte, construc\u021bia de cl\u0103diri nereziden\u021biale a crescut cu 10,9%, construc\u021bia cl\u0103dirilor reziden\u021biale cu 17,8%, iar construc\u021biile inginere\u0219ti au \u00eenregistrat o majorare cu 18,5%. Aceste realiz\u0103ri se datoreaz\u0103 \u0219i major\u0103rii salariului minim \u00een construc\u021bii.<\/p>\n<p><strong>d) Resursele de energie primar\u0103<\/strong> <strong>au sc\u0103zut<\/strong> \u00een 2020, comparativ cu 2019, <strong>cu 10,8%,<\/strong> din cauza reducerii resurselor de c\u0103rbune (-30,1%), \u021bi\u021bei, (-14,9%) \u0219i gaze naturale (-12,1%), at\u00e2t pe seama reducerii produc\u021biei interne, c\u00e2t \u0219i a importului. Resursele de energie electric\u0103 \u00een perioada analizat\u0103 au fost cu 1,3% mai mici fa\u021b\u0103 de 2019. S-au \u00eenregistrat reduceri \u00een produc\u0163iile de energie electric\u0103 \u00een: hidrocentrale (-14,2%), termocentralele clasice (-5,6%) \u0219i \u00een centrale solare fotovoltaice (-1,8%), care nu au putut fi compensate de cre\u0219terile \u00eenregistrate la energia realizat\u0103 \u00een centralele nuclear-electrice (+1,7%) \u0219i din centralele eoliene (+3,1%), precum \u0219i de importul de energie electric\u0103 (+48,8%).<\/p>\n<p>Consumul final de energie electric\u0103, \u00een anul 2020, comparativ cu 2019, s-a diminuat cu 3,3%. Exportul de energie electric\u0103 s-a majorat cu 33,9%, ating\u00e2nd un nivel de 4,8 mld. KWh, fiind sub nivelul importului cu 2,8 miliarde KWh.<\/p>\n<p><strong>\u00a03. <\/strong><strong>Balan\u0163a de pl\u0103\u0163i \u015fi datoria extern\u0103<\/strong><\/p>\n<p>Conform datelor B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei (BNR), \u00een anul 2020, <strong>contul curent al balan\u0163ei de pl\u0103\u0163i a \u00eenregistrat un deficit de 10.983 milioane euro<\/strong>, comparativ cu 10.480 milioane euro \u00een 2019, pe fondul cre\u0219terii deficitului balan\u021bei bunurilor cu 1371 mil. euro, al major\u0103rii excedentului balan\u021bei serviciilor cu 981 mil. euro, al cre\u0219terii deficitului balan\u021bei veniturilor primare cu 656 mil. euro \u0219i \u00eenregistr\u0103rii unui excedent al balan\u021bei veniturilor secundare mai mare cu 543 mil.euro.<\/p>\n<p><strong>Datoria extern\u0103<\/strong> a Rom\u00e2niei, la 31.12.2020 se ridic\u0103, conform datelor BNR, la <strong>125,45 miliarde euro<\/strong> (cu 15,69 mld.euro peste nivelul \u00eenregistrat la 31.12.2019), din care 91,3 miliarde euro datoria pe termen lung (\u00een cre\u0219tere cu 22,8% fa\u0163\u0103 de sf\u00e2r\u015fitul anului 2019) \u015fi 34,2 mld. euro datoria pe termen scurt (\u00een sc\u0103dere cu 3,6% fa\u0163\u0103 de 31.12.2019).<\/p>\n<p><strong>\u00a04. <\/strong><strong>Rata dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen cursul anului 2020 \u0219i \u00een ianuarie 2021, BNR a redus de 4 ori, rata dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>\u00eencep\u00e2nd cu 23 martie 2020 de la 2,50% la 2,00% pe an;<\/li>\n<li>de la 2 iunie 2020 la 1,75% pe an;<\/li>\n<li>\u00eencep\u00e2nd cu 6 august 2020 reducere la 1,50% pe an;<\/li>\n<li>\u00eencep\u00e2nd cu 18 ianuarie 2021o nou\u0103 reducere la 1,25% pe an.<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen consecin\u021b\u0103, rata dob\u00e2nzii aferente facilit\u0103\u0163ii de creditare (Lombard) a cobor\u00e2t, la datele men\u021bionate mai sus, de la 3,50% la 2,50%, ulterior la 2,25% \u0219i la 2,00%, fiind \u00een prezent de 1,75%, iar rata dob\u00e2nzii pentru facilitatea de depozit s-a redus de la 2 iunie 2020 de la 1,50% la 1,25%, de la 6 august 2020 la un nivel 1,00% pe an, iar \u00eencep\u00e2nd cu 18 ianuarie 2021 la un nivel de 0,75% pe an.<\/p>\n<p><strong>5. Execu\u0163ia bugetului general consolidat<\/strong><\/p>\n<p>Conform datelor Ministerului Finan\u0163elor (MF), privind execu\u0163ia bugetar\u0103 la 31 decembrie 2020, se consemneaz\u0103 un <strong>deficit de 101,92 mld. lei,<\/strong> respectiv <strong>9,79% din PIB<\/strong>, din care 46,31 mld. lei (4,45% din PIB) fiind rezultatul m\u0103surilor de combatere a crizei cauzate de pandemia de Covid-19 (sume l\u0103sate mediului de afaceri prin facili\u021bi fiscale, investi\u021bii \u0219i cheltuieli excep\u021bionale adoptate).<\/p>\n<p><strong>Veniturile<\/strong> bugetului general consolidat au totalizat <strong>322,52 mld. lei<\/strong>, cu 0,4% peste nivelul \u00eencasat 2019, reprezent\u00e2nd 0,7 puncte procentuale din PIB, datorit\u0103 fondurilor europene intrate (+0,8 pp \u00een PIB), \u00een timp ce veniturile curente (din economie) s-au redus cu 2,4%, urmare contrac\u021biei intr\u0103rilor din TVA, impozit pe profit \u0219i accize.<\/p>\n<p><strong>Cheltuielile<\/strong> bugetului general consolidat, \u00een sum\u0103 de <strong>424,43 mld. lei<\/strong>, au crescut \u00een termeni nominali, cu 14,8% fa\u0163\u0103 de anul precedent, \u00eenregistr\u00e2nd o cre\u0219tere cu 5,9 puncte procentuale ca pondere \u00een PIB (de la 34,9% la 40,8%).<\/p>\n<p>Cheltuielile pentru investi\u0163ii, care includ cheltuielile de capital, precum \u015fi cele aferente programelor de dezvoltare finan\u0163ate din surse interne \u015fi externe, au fost de 53,2 mld. lei, cu 9,5 mld. lei peste nivelul valoric al cheltuielilor din 2019, reprezent\u00e2nd cea mai mare sum\u0103 investit\u0103 \u00een economie \u00een ultimii 10 ani.<\/p>\n<p><strong>\u00a06. <\/strong><strong>Investi\u0163iile str\u0103ine directe<\/strong> au atins, \u00een 2020, conform datelor BNR, un nivel de <strong>1.921 mil. euro<\/strong> (din care participa\u0163iile la capital 3.953 mil. euro, iar creditele intragrup o valoare net\u0103 negativ\u0103 de 2.032 milioane euro) fiind <strong>\u00een sc\u0103dere cu 60,4%<\/strong> fa\u021b\u0103 de nivelul \u00eenregistrat \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 din 2019.<\/p>\n<p><strong>7. <\/strong>Conform comunicatului INS, <strong>investi\u0163iile nete<\/strong> \u00een economia na\u0163ional\u0103 <strong>s-au majorat<\/strong> \u00een 2020, comparativ cu 2019, <strong>cu 0,1%,<\/strong> datorit\u0103 cre\u0219terilor \u00eenregistrate la grupa construc\u0163ii noi cu 9,3%, \u00een timp ce investi\u021biile nete la grupa alte cheltuieli s-au redus cu 10,5%, iar la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 8,8%. Structura pe ramuri economice a investi\u0163iilor \u00een 2020 se prezint\u0103 astfel: construc\u0163ii 30,2%, comer\u0163\/servicii 25,0%, industrie 24,0%, agricultur\u0103 3,6%, alte ramuri 16,4%.<\/p>\n<p><strong>\u00a08. <\/strong><strong>Infla\u0163ia<\/strong>, exprimat\u0103 prin Indicele Pre\u0163urilor de Consum, \u00een luna decembrie 2020, fa\u0163\u0103 de luna decembrie 2019, a crescut cu <strong>2,1%,<\/strong> conform datelor Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103 \u0219i BNR, \u00eencadr\u00e2ndu-se \u00een infla\u0163ia-\u0163int\u0103, stabilit\u0103 de BNR pentru 2020 la 2,5%.<\/p>\n<p>Conform Eurostat, rata anual\u0103 a infla\u021biei \u00een Rom\u00e2nia \u00een decembrie 2020 a fost de 1,8% fa\u021b\u0103 de o rat\u0103 medie \u00eenregistrat\u0103 de SM-UE de 0,3%, ceea ce o plaseaz\u0103 pe locul 24, doar \u00eenaintea Poloniei (+3,4%), Ungariei (+2,8%) \u0219i Cehiei (+2,4%), exist\u00e2nd alte 8 SM cu infla\u021bie sub nivelul \u021b\u0103rii nostre. 13 state membre din 27 au \u00eenregistrat defla\u021bie, cea mai mare \u00een Grecia (-2,4%), urmat\u0103 de Slovenia (-1,3%), Irlanda (-1,0%) \u0219i alte10 state membre, iar \u00een dou\u0103 state membre (Bulgaria \u0219i Fran\u021ba) infla\u021bia a fost 0%.<\/p>\n<p><strong>9. Rata \u015fomajului<\/strong> a fost estimat\u0103 la <strong>4,9%<\/strong> \u00een luna <strong>decembrie 2020<\/strong>, afl\u00e2ndu-se \u00een sc\u0103dere cu 0,2 puncte procentuale fa\u0163\u0103 de nivelul \u00eenregistrat \u00een luna noiembrie 2020. Rata \u0219omajului la b\u0103rba\u021bi (5,1%) a fost cu 0,5 puncte procentuale mai mare dec\u00e2t la femei (4,6%).<\/p>\n<p>Media ratei \u015fomajului \u00een UE-27 a fost, la finele lunii decembrie 2020, de 7,5%. Doar 7 state membre au avut o rat\u0103 a \u015fomajului mai mic\u0103 dec\u00e2t \u00een \u021bara noastr\u0103: Cehia (3,1%), Polonia (3,3%), Olanda (3,9%), Malta (4,5%), Germania (4,6%), Slovenia (4,7%) \u0219i Bulgaria (4,8%). Cele mai \u00eenalte rate ale \u0219omajului s-au \u00eenregistrat \u00een Spania (16,2%), Lituania (10,1%), Italia (9,0%), Fran\u021ba (8,9%) \u0219i Suedia (8,5%)<\/p>\n<p><strong>10. Perspective<\/strong><\/p>\n<p>Guvernul Rom\u00e2niei a construit bugetul pentru anul 2021 preconiz\u00e2nd o cre\u0219tere economic\u0103 de 4,3%, un deficit bugetar cash de 7,16%, cu venituri \u00een cre\u0219tere cu 13%, p\u00e2n\u0103 la 365 mld. lei \u0219i cheltuieli \u00een cre\u0219tere cu 5%, respectiv \u00een sum\u0103 de 445 mld. lei. Comisia Na\u021bional\u0103 de Strategie \u0219i Prognoz\u0103 \u00een \u201cPrognoza de iarn\u0103\u201d (ianuarie 2021) anun\u021b\u0103 pentru acest an o cre\u0219tere economic\u0103 de 4,3%, iar pentru 2022 de 4,7%.<\/p>\n<p>Prognoza de iarn\u0103 a Comisiei Europeane arat\u0103 c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia cre\u0219terea economic\u0103 va reveni \u00een teritoriu pozitiv \u00een 2021, cu un avans de 3,8%, continuat\u0103 cu 4,0% \u00een 2022. Potrivit aceleia\u0219i surse, economia UE va cre\u0219te \u00een medie cu 3,7% \u00een 2021, respectiv cu 3,9% \u00een 2022, respectiv u\u0219or sub prognoza pentru \u021bara noastr\u0103.<\/p>\n<p>Cea mai recent\u0103 prognoz\u0103 a Fondului Monetar Interna\u021bional (FMI) pentru Rom\u00e2nia anun\u021b\u0103 o cre\u0219tere economic\u0103 \u00een anul 2021 de 4,6%, mai optimist\u0103 chiar fa\u021b\u0103 de coeficientul folosit la construirea bugetului pe acest an.<\/p>\n<p>La inceputul anului 2021, Banca Mondial\u0103 a publicat prima edi\u021bie din acest an a raportului macroeconomic mondial (\u201eSubdued Global Economic Recovery\u201d), care include previziunile pe termen scurt \u0219i mediu pentru \u021b\u0103rile lumii, actualizate prin \u00eencorporarea celor mai recente evolu\u021bii macro-financiare \u0219i ale pandemiei de Covid 19. Pentru economia Rom\u00e2niei, Banca Mondial\u0103 estimeaz\u0103 o cre\u0219tere cu 3,5% \u00een 2021, respectiv cu 4,1% \u00een 2022, \u00een contextul \u00een care a prev\u0103zut o reducere \u00een 2020 cu 5%, cea real\u0103 fiind de 3,9%.<\/p>\n<p>Pe termen scurt, potrivit opiniilor exprimate la finele lunii ianuarie 2021 de c\u0103tre managerii societ\u0103\u0163ilor comerciale, centralizate de INS, se conturez\u0103 pentru perioada ianuarie \u2013 martie 2021 tendin\u0163e de:<\/p>\n<ul>\n<li>relativ\u0103 stabilitate a volumului produc\u021biei \u00een industria prelucr\u0103toare \u0219i sc\u0103dere moderat\u0103 a activit\u0103\u021bii \u00een sectorul de comer\u0163 cu am\u0103nuntul, a activit\u0103\u021bii \u00een construc\u021bii \u0219i a cererii de servicii;<\/li>\n<li>cre\u0219tere moderat\u0103 a num\u0103rului de salaria\u021bi \u00een comer\u021bul cu am\u0103nuntul, relativ\u0103 stabilitate a num\u0103rului de salaria\u021bi \u00een industrie \u0219i servicii, precum \u0219i reducerea moderat\u0103 a num\u0103rului de salaria\u021bi \u00een construc\u021bii;<\/li>\n<li>cre\u0219tere moderat\u0103 a pre\u021burilor \u00een industrie, comer\u021bul cu am\u0103nuntul \u0219i \u00een construc\u021bii, precum \u0219i o sc\u0103dere moderat\u0103 a pre\u021burilor de facturare a presta\u021biilor de servicii.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: right;\"><strong>Mircea TOADER<br \/>\n<\/strong><strong><a href=\"mailto:mircea.toader@ccib.ro\">mircea.toader@ccib.ro<\/a> <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><strong>Grafice:<br \/>\n<\/strong><strong>Cristina \u0218ERB\u0102NESCU<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>1. Evolu\u021bia Produsului Intern Brut<\/p>\n<p>Evolu\u021bia economiei Rom\u00e2niei a fost marcat\u0103 de existen\u021ba \u0219i pe teritoriul \u021b\u0103rii noastre a pandemiei de Covid-19, mai ales dup\u0103 &#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[146],"tags":[],"class_list":["post-3515","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-din-lumea-afacerilor","issue-serie-noua-nr-7-14-03-2021-14-04-2021"],"acf":[],"yoast_head":"<!-- This site is optimized with the Yoast SEO plugin v24.4 - https:\/\/yoast.com\/wordpress\/plugins\/seo\/ -->\n<title>Economia Rom\u00e2niei a evoluat mai bine \u00een partea a doua a anului 2020 - Afacerea<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/economia-romaniei-a-evoluat-mai-bine-in-partea-a-doua-a-anului-2020-2\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Economia Rom\u00e2niei a evoluat mai bine \u00een partea a doua a anului 2020 - Afacerea\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"1. Evolu\u021bia Produsului Intern Brut  Evolu\u021bia economiei Rom\u00e2niei a fost marcat\u0103 de existen\u021ba \u0219i pe teritoriul \u021b\u0103rii noastre a pandemiei de Covid-19, mai ales dup\u0103 ...\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/economia-romaniei-a-evoluat-mai-bine-in-partea-a-doua-a-anului-2020-2\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Afacerea\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2021-03-14T15:21:06+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2021-03-22T09:48:05+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/ccib.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/1-300x201.png\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"\u0218erb\u0103nescu Cristina\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"\u0218erb\u0103nescu Cristina\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"15 minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/economia-romaniei-a-evoluat-mai-bine-in-partea-a-doua-a-anului-2020-2\/\",\"url\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/economia-romaniei-a-evoluat-mai-bine-in-partea-a-doua-a-anului-2020-2\/\",\"name\":\"Economia Rom\u00e2niei a evoluat mai bine \u00een partea a doua a anului 2020 - Afacerea\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/economia-romaniei-a-evoluat-mai-bine-in-partea-a-doua-a-anului-2020-2\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/economia-romaniei-a-evoluat-mai-bine-in-partea-a-doua-a-anului-2020-2\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/ccib.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/1-300x201.png\",\"datePublished\":\"2021-03-14T15:21:06+00:00\",\"dateModified\":\"2021-03-22T09:48:05+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/#\/schema\/person\/ceb65c8cc8ed64d512809cf287a5c09f\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/economia-romaniei-a-evoluat-mai-bine-in-partea-a-doua-a-anului-2020-2\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/economia-romaniei-a-evoluat-mai-bine-in-partea-a-doua-a-anului-2020-2\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/economia-romaniei-a-evoluat-mai-bine-in-partea-a-doua-a-anului-2020-2\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\/\/ccib.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/1-300x201.png\",\"contentUrl\":\"https:\/\/ccib.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/1-300x201.png\"},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/economia-romaniei-a-evoluat-mai-bine-in-partea-a-doua-a-anului-2020-2\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Prima pagin\u0103\",\"item\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/?issue=serie-noua-nr-41-15-01-01-2025-14-02-2025\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Economia Rom\u00e2niei a evoluat mai bine \u00een partea a doua a anului 2020\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/#website\",\"url\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/\",\"name\":\"Afacerea\",\"description\":\"\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/#\/schema\/person\/ceb65c8cc8ed64d512809cf287a5c09f\",\"name\":\"\u0218erb\u0103nescu Cristina\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4cd5c0bd17d39883f148ea9bb5d3745b?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4cd5c0bd17d39883f148ea9bb5d3745b?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"\u0218erb\u0103nescu Cristina\"},\"url\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/author\/cristina-serbanescu\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Economia Rom\u00e2niei a evoluat mai bine \u00een partea a doua a anului 2020 - Afacerea","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/economia-romaniei-a-evoluat-mai-bine-in-partea-a-doua-a-anului-2020-2\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Economia Rom\u00e2niei a evoluat mai bine \u00een partea a doua a anului 2020 - Afacerea","og_description":"1. Evolu\u021bia Produsului Intern Brut  Evolu\u021bia economiei Rom\u00e2niei a fost marcat\u0103 de existen\u021ba \u0219i pe teritoriul \u021b\u0103rii noastre a pandemiei de Covid-19, mai ales dup\u0103 ...","og_url":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/economia-romaniei-a-evoluat-mai-bine-in-partea-a-doua-a-anului-2020-2\/","og_site_name":"Afacerea","article_published_time":"2021-03-14T15:21:06+00:00","article_modified_time":"2021-03-22T09:48:05+00:00","og_image":[{"url":"https:\/\/ccib.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/1-300x201.png","type":"","width":"","height":""}],"author":"\u0218erb\u0103nescu Cristina","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Scris de":"\u0218erb\u0103nescu Cristina","Timp estimat pentru citire":"15 minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/economia-romaniei-a-evoluat-mai-bine-in-partea-a-doua-a-anului-2020-2\/","url":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/economia-romaniei-a-evoluat-mai-bine-in-partea-a-doua-a-anului-2020-2\/","name":"Economia Rom\u00e2niei a evoluat mai bine \u00een partea a doua a anului 2020 - Afacerea","isPartOf":{"@id":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/economia-romaniei-a-evoluat-mai-bine-in-partea-a-doua-a-anului-2020-2\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/economia-romaniei-a-evoluat-mai-bine-in-partea-a-doua-a-anului-2020-2\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/ccib.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/1-300x201.png","datePublished":"2021-03-14T15:21:06+00:00","dateModified":"2021-03-22T09:48:05+00:00","author":{"@id":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/#\/schema\/person\/ceb65c8cc8ed64d512809cf287a5c09f"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/economia-romaniei-a-evoluat-mai-bine-in-partea-a-doua-a-anului-2020-2\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/economia-romaniei-a-evoluat-mai-bine-in-partea-a-doua-a-anului-2020-2\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/economia-romaniei-a-evoluat-mai-bine-in-partea-a-doua-a-anului-2020-2\/#primaryimage","url":"https:\/\/ccib.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/1-300x201.png","contentUrl":"https:\/\/ccib.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/1-300x201.png"},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/economia-romaniei-a-evoluat-mai-bine-in-partea-a-doua-a-anului-2020-2\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Prima pagin\u0103","item":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/?issue=serie-noua-nr-41-15-01-01-2025-14-02-2025"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Economia Rom\u00e2niei a evoluat mai bine \u00een partea a doua a anului 2020"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/#website","url":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/","name":"Afacerea","description":"","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/#\/schema\/person\/ceb65c8cc8ed64d512809cf287a5c09f","name":"\u0218erb\u0103nescu Cristina","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4cd5c0bd17d39883f148ea9bb5d3745b?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4cd5c0bd17d39883f148ea9bb5d3745b?s=96&d=mm&r=g","caption":"\u0218erb\u0103nescu Cristina"},"url":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/author\/cristina-serbanescu\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3515","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3515"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3515\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3590,"href":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3515\/revisions\/3590"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3515"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3515"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3515"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}