{"id":3118,"date":"2021-02-10T09:39:48","date_gmt":"2021-02-10T09:39:48","guid":{"rendered":"https:\/\/ccib.ro\/afacerea\/?p=3118"},"modified":"2021-02-16T08:03:15","modified_gmt":"2021-02-16T08:03:15","slug":"finantarea-prin-programe-multianuale-focalizarea-strategiei-pe-dezvoltarea-institutionala-si-clarificarea-armonizarea-legislativa-cu-privire-la-activitatea-de-cercetare-trei-directii-de-act","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/finantarea-prin-programe-multianuale-focalizarea-strategiei-pe-dezvoltarea-institutionala-si-clarificarea-armonizarea-legislativa-cu-privire-la-activitatea-de-cercetare-trei-directii-de-act\/","title":{"rendered":"\u201eFinan\u021barea prin programe multianuale, focalizarea strategiei pe dezvoltarea institu\u021bional\u0103 \u0219i clarificarea\/armonizarea legislativ\u0103 cu privire la activitatea de cercetare, trei direc\u021bii de ac\u021biune ce pot da o \u0219ans\u0103 real\u0103 de dezvoltare cercet\u0103rii rom\u00e2ne\u0219ti\u201c"},"content":{"rendered":"
\"image_pdf\"<\/a>\"image_print\"<\/a><\/div>

\"\"interviu cu dr. ing. C\u0103t\u0103lin NAE, <\/em>
\npre\u015fedinte-director general al Institutului Na\u021bional de Cercetare-Dezvoltare
\nAerospa\u021bial\u0103 \u201eElie Carafoli\u201d (INCAS)<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Institutul pe care \u00eel conduce\u0163i are peste 70 de ani de tradi\u0163ie \u00een inginerie aerospa\u021bial\u0103, fizica curgerii \u0219i aerodinamic\u0103 aplicat\u0103. Ne pute\u0163i da detalii despre c\u00e2teva momente pe care le considera\u0163i hot\u0103r\u00e2toare \u00een istoria Institutului?<\/strong><\/p>\n

\"\"Istoria INCAS debuteaz\u0103 dup\u0103 \u00eencheierea Celui De-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, o dat\u0103 cu pionierii activit\u0103\u021bii de cercetare-dezvoltare care au pus bazele institu\u021bionalizate ale ceea ce \u00eenseamn\u0103 ast\u0103zi Institutul Na\u021bional de Cercetare-Dezvoltare Aerospa\u021bial\u0103 \u201cElie Carafoli\u201d. Mo\u0219tenim a\u0219adar o tradi\u021bie semnificativ\u0103, dar ne m\u00e2ndrim cu faptul c\u0103 avem programe noi, adaptate cerin\u021belor actuale.<\/p>\n

Platforma Militari a fost \u00eenfin\u021bat\u0103 \u00een anii 50 \u0219i \u00een prezent sunt reunite cele mai importante infrastructuri de cercetare pentru testare, dezvoltare, omologare \u0219i certificare de produse aerospa\u021biale. Deci, practic, tot ce s-a produs la nivel na\u021bional \u00een domeniul aeronauticii militare \u0219i civile a trecut printr-un proces de certificare specific, iar infrastructura necesar\u0103 a fost dezvoltat\u0103 pe platforma Militari. Pu\u021bin\u0103 lume \u0219tie c\u0103 pe platforma Militari, pe l\u00e2ng\u0103 sufleriile aerodinamice exist\u0103 instala\u021bii de \u00eencerc\u0103ri structurale asociate dezvolt\u0103rii de aeronave la scar\u0103 real\u0103, at\u00e2t cu arip\u0103 fix\u0103 c\u00e2t \u0219i arip\u0103 mobil\u0103, precum \u0219i o serie de simulatoare de ultim\u0103 genera\u021bie pentru sisteme de bord, avionic\u0103 \u0219i realitate virtual\u0103 imersiv\u0103.<\/p>\n

Ast\u0103zi, dispune\u0163i de o infrastructur\u0103 unic\u0103, de importan\u021b\u0103 strategic\u0103 na\u021bional\u0103, at\u00e2t pe platforma din Militari, unde ave\u0163i sediul central, c\u00e2t \u015fi la Strejnicu \u015fi M\u0103neciu. Care sunt \u201cpiesele de rezisten\u0163\u0103\u201d?<\/strong><\/p>\n

\"\"INCAS se poate m\u00e2ndri cu Sufleria Subsonica si Sufleria Trisonic\u0103, singurele instala\u021bii de experimentare industrial\u0103 de acest tip din Rom\u00e2nia, certificate \u0219i omologate pentru activit\u0103\u021bi de experimentare pentru aerodinamica si mecanica fluidelor \u00een regim subsonic avansat, transonic \u0219i supersonic. lnstala\u021biile au fost construite pe platforma din Bucure\u0219ti \u0219i sunt utilizate pentru dezvoltarea de configura\u021bii pentru aeronave \u0219i vehicule aeriene cu destina\u021bie civil\u0103 \u0219i militar\u0103. Ca urmare a moderniz\u0103rilor efectuate \u00een mod constant, instala\u021biile sunt capabile s\u0103 asigure condi\u021bii de experimentare specifice curgerii laminare \u00een regim de vitez\u0103 mare pe configura\u021bii de dimensiuni medii precum \u0219i un nivel de turbulen\u021b\u0103 foarte redus pentru acest tip de instala\u021bii. Prin modul de concep\u021bie \u0219i gradul de instrumentare existent, instala\u021biile au cele mai avansate capabilit\u0103\u021bi Ia nivel mondial pentru investigarea c\u00e2mpului curgerii pe machete de vehicule aeriene, de suprafa\u021b\u0103 (inclusiv maritime), precum \u0219i pentru aplica\u021bii \u00een domeniul construc\u021biilor civile.<\/p>\n

\u00cen imediata vecin\u0103tate a aerodromului Strejnicu, jud. Prahova, INCAS de\u021bine Baza Experimental\u0103 pentru Analiza \u0219i Cercetarea Mediului Atmosferic (BECA), ce pune institutul pe harta centrelor de cercetare capabile de cercet\u0103ri atmosferice de mediu \u0219i tehnologii \u201egreen\u201d. BECA include o component\u0103 la sol, precum \u0219i o component\u0103 aeropurtat\u0103, format\u0103 \u00een prezent din trei aeronave Britten Norman BN2 \u0219i aeronava – laborator aeropurtat Beechcraft King Air C90 GTx. Componenta la sol este reprezentat\u0103 de cl\u0103direa de laboratoare, cl\u0103dire cu trei etaje \u0219i un hangar tehnic, ce acomodeaz\u0103 laboratoarele aeropurtate. Pentru activitatea bazei experimentale, laboratoarele au fost echipate cu o serie de instrumente pentru monitorizarea suprafe\u021bei terestre \u0219i analiza calit\u0103\u021bii aerului.<\/p>\n

\"\"La M\u0103neciu, pot \u00eencepe prin a spune c\u0103 avem un colectiv de cercet\u0103tori foarte tineri, entuzia\u0219ti. Activitatea este \u00een cre\u0219tere, iar colegii no\u0219tri au \u00eenteles c\u0103 viitorul este\u2026\u00een spa\u021biu. \u00cen cadrul acestui proiect de colaborare cu ESA, INCAS a realizat o platform\u0103 reutilizabil\u0103 pentru testarea DTV, un aparat de zbor cu o structur\u0103 modular\u0103 \u015fi cu greutate redus\u0103, capabil s\u0103 decoleze \u015fi s\u0103 aterizeze vertical (VTOL). Acest aparat are rolul de a valida algoritmii de control avansa\u0163i at\u00e2t \u00een faza de lansare c\u00e2t \u015fi de aterizare, eficien\u0163a, precum \u015fi fiabilitatea unui astfel de demers tehnologic. Am fost pl\u0103cut impresionat s\u0103 descop\u0103r ca site-ul oficial al Agen\u021biei Spa\u021biale Europene a prezentat pe larg experimentele realizate la M\u0103neciu, desi noi nu ne-am propus un astfel de demers de diseminare. ESA a dorit \u00een mod real s\u0103 arate aceste capabilit\u0103\u021bi \u00een contextul concuren\u021bei cu Statele Unite \u0219i programele lansatorilor priva\u021bi, cum ar fi SpaceX.<\/p>\n

De-a lungul timpului, INCAS a fost implicat \u00een toate proiectele aeronautice majore la nivel na\u021bional cu aplica\u021bii civile \u0219i militare. Care sunt proiectele-fanion ale INCAS?<\/strong><\/p>\n

A\u0219 vrea sa men\u021bionez un fapt semnificativ \u0219i anume c\u0103 toate aeronavele civile \u0219i militare cu certificat de tip au fost testate si dezvoltate \u00een cadrul Sufleriei Subsonice \u0219i Sufleriei Trisonice de la INCAS. Principalii beneficiari sunt din industria aeronautic\u0103 \u0219i spa\u021bial\u0103, precum \u0219i sectorul militar.<\/p>\n

Am \u00eenceput cu aeronava IAR 93. Imagina\u021bi-v\u0103 c\u0103 \u00een 3 ani \u0219i jum\u0103tate (\u00een contextul \u00een care \u00eenc\u0103 se lucra cu rigla de calcul, nu cu calculatorul) aeronava IAR 93 a zburat, un rezultat care din punct de vedere competitiv a \u00eensemnat foarte mult \u0219i vorbim despre o aeronav\u0103 care \u00een continuare se afl\u0103 \u00een serviciu, \u00een Serbia.<\/p>\n

Un produs succesor a fost, evident, prin prisma interesului na\u021bional pentru un avion supersonic, IAR 99, trainer-ul rom\u00e2nesc, singurul produs \u201cde cercetare\u201d din industria de ap\u0103rare care se afl\u0103 \u00een prezent \u00een dotarea Ministerului Ap\u0103r\u0103rii. Noi suntem m\u00e2ndri c\u0103 exist\u0103 acest program \u0219i \u00een sf\u00e2r\u0219it avem lansat \u00een mod oficial programul de modernizare al aeronavei IAR 99 \u0218oim. Acest program se deruleaz\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Avioane Craiova \u2013 produc\u0103torul aparatului de zbor iar beneficiarul este Ministerul Ap\u0103r\u0103rii. Activitatea noastr\u0103 de cercetare este cea care st\u0103 \u00een spatele elementelor tehnologice care vor contribui la dezvoltarea acestui produs \u0219i, evident, ne dorim s\u0103 avem un succesor pentru aeronava de \u0219coal\u0103 si antrenament avansat.<\/p>\n

Dar sunt \u0219i celelalte programe civile \u0219i militare de mare complexitate, mai pu\u021bin mediatizate pe plan na\u021bional, dar cu un impact specific foarte important. Vorbim de rachete, vehicule f\u0103r\u0103 pilot UAV, sisteme de supraveghere aerian\u0103 RPAS \u0219i de mobilitate aerian\u0103 urban\u0103 (UAM).<\/p>\n

\u0218i apoi, evident, prezen\u021ba \u00een principalele demonstratoare aeriene la nivel UE. Este remarcabil\u0103 asocierea cu BLADE \u2013 demonstratorul Airbus pentru aeronava laminar\u0103, precum \u0219i RACER \u2013 elicopterul compound de mare vitez\u0103.<\/p>\n

Care sunt principalele axe ale activit\u0103\u0163ii dumneavoastr\u0103 pe plan interna\u0163ional, \u015ftiut fiind ca Institutul are un statut proeminent \u00een derularea politicii Uniunii Europene \u00een domeniul cercet\u0103rii \u0219i dezvolt\u0103rii aerospa\u021biale \u015fi este implicat \u00een diverse proiecte de cercetare.<\/strong><\/p>\n

Evident c\u0103 \u00een sectorul aeronautic accentul a fost permanent c\u0103tre participarea \u00een JTI Clean Sky. Suntem membri fondatori \u0219i core-partners, al\u0103turi de marea industrie UE. Am men\u021bionat BLADE \u0219i RACER ca programe fanion (\u00een fapt cele mai importante demonstratoare aeriene), dar sunt o serie de alte componente unde particip\u0103m activ \u00een dezvoltarea de tehnologii avansate.<\/p>\n

Totodat\u0103, dup\u0103 cum \u0219ti\u021bi, Rom\u00e2nia este membru ESA \u00eencep\u00e2nd cu 2011. Acest lucru ne-a permis exploatarea superioar\u0103 a resurselor interna\u021bionale \u00een domenii majore de interes tehnologic, cum ar fi NGLS – New Generation of Launchers Systems, dinamica spa\u021bial\u0103 avansat\u0103 incluz\u00e2nd ansambluri de sateli\u021bi, p\u00e2n\u0103 la sisteme de naviga\u021bie \u0219i activit\u0103\u021bi de observare a P\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n

Mai mult, INCAS este membru cu drepturi depline a doua alian\u021be exclusiviste dedicate cercet\u0103rilor aerospa\u021biale (STAI \u0219i EWA). Acest parteneriat strategic permite extinderea domeniului de aplicare a activit\u0103\u021bilor curente de cercetare \u0219i dezvoltare \u00een noi domenii de dezvoltare a cunoa\u0219terii (precum fizica curgerii multifazice, arderea \u0219i fizica plasmei) s\u0103 fie extinse spre dinamica particulelor \u0219i interac\u021biuni fluid-structur\u0103 complexe.<\/p>\n

INCAS este \u015fi un centru de testare \u015fi certificare pentru produsele aerospa\u0163iale unic \u00een regiune. Ce poate face mai exact echipa Institutului pe acest segment de activitate?<\/strong><\/p>\n

\"\"Activitatea noastr\u0103 se leag\u0103 primordial de participarea Rom\u00e2niei la programele UE (cum ar fi H2020 \u0219i EDIDP) \u0219i ale Agen\u021biei Spa\u021biale Europene – ESA. Pe partea aeronautic\u0103, INCAS este recunoscut ca centru de testare pentru aceste produse. \u0218i s\u0103 nu uit\u0103m de capabilit\u0103\u021bile noastre de operare la M\u0103neciu \u2013 Baza BECA.<\/p>\n

Exist\u0103 de asemenea un program na\u021bional coordonat de Agen\u021bia Spa\u021bial\u0103 Rom\u00e2n\u0103 unde interesul nostru este s\u0103 identific\u0103m cum putem s\u0103 ne integr\u0103m \u00een aceast\u0103 mare familie a juc\u0103torilor europeni din segmentul spa\u021bial, pe anumite ni\u0219e de competen\u021b\u0103. Zona pe care noi ca institut o abord\u0103m este cea legat\u0103 de microlansatori \u0219i vehicule spa\u021biale. Av\u00e2nd \u00een spate aceast\u0103 experien\u021b\u0103 a vehiculelor de mare vitez\u0103 ne-am ar\u0103tat interesul pentru misiuni sateliare. Cel mai reprezentativ este demonstratorul european capabil de decolare si aterizare vertical\u0103, un fel de SpaceX european s\u0103 spun a\u0219a \u0219i \u00een prezent INCAS se poate l\u0103uda cu DTV, un demonstrator european, cu recuperare, dezvoltat de echipa de la M\u0103neciu.<\/p>\n

Care sunt principalii dumneavoastr\u0103 parteneri?<\/strong><\/p>\n

Un succes major pentru INCAS este pozi\u021bia de membru cu drepturi depline \u00een EREA \u2013 Association of European Research Establishemnts in Aeronuatics, av\u00e2nd ca parteneri prestigioase centre de cercetare din Europa: DLR \u2013 Germania, ONERA \u2013 Franta, CIRA \u2013 Italia, NLR \u2013 \u021a\u0103rile de Jos, ILOT \u2013 Polonia \u0219i alte c\u00e2teva https:\/\/www.erea.org\/<\/a>, iar la nivel interna\u021bional \u00een IFAR \u2013 International Forum for Aviation Reserch, unde pe l\u00e2ng\u0103 partenerii europeni mentiona\u021bi mai sus, INCAS colaboreaz\u0103 \u0219i cu NASA \u2013USA, JAXA \u2013 Japonia sau CAE \u2013 China https:\/\/www.ifar.aero\/<\/a>.<\/p>\n

De asemenea, INCAS a \u00eencheiat mai multe parteneriate bilaterale cu institu\u021bii de cercetare de prestigiu din Europa. Acesta este cazul pentru memorandumul de \u00een\u021belegere cu DLR din Germania, ONERA din Fran\u021ba. Colabor\u0103m cu Agen\u021bia Spa\u021bial\u0103 European\u0103 (ESA), Institutul TsAGi din Rusia \u0219i de pe peste Ocean, NASA.<\/p>\n

A\u0219 dori s\u0103 men\u021bionez \u0219i partenerii tradi\u021bionali de pe pia\u021ba rom\u00e2neasc\u0103, Agen\u021bia Spa\u021bial\u0103 Rom\u00e2n\u0103 \u2013 ROSA, AVIOANE Craiova, ROMAERO \u0219i COMOTI, cu care am colaborat de-a lungul ultimilor ani \u00een cadrul mai multor proiecte.\u00a0<\/strong><\/p>\n

Conduce\u0163i Institutul din 2007. Care sunt principalele schimb\u0103ri structurale de care sunte\u0163i m\u00e2ndru? Care este cea mai mare realizare \u00een calitate de pre\u015fedinte-director general?<\/strong><\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu 2007, institutul a ini\u021biat o strategie solid\u0103 pe termen lung pentru recunoa\u0219terea statutului \u0219i a capacit\u0103\u021bilor de excep\u021bie ale Rom\u00e2niei \u00een industrie \u0219i \u0219tiin\u021bele aerospa\u021biale, folosindu-se de infrastrucutura unic\u0103 de cercetare: aici a\u0219 dori s\u0103 men\u021bionez tunelele aerodinamice cu tehnologie \u201cstate-of-the-art\u201d \u0219i competen\u021bele deosebite \u00een domenii tradi\u021bionale \u00een avia\u021bie \u0219i segmente de ni\u0219\u0103 de dezvltare la scara interna\u021bional\u0103.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, INCAS a devenit recunoscut ca un factor important de decizie politic\u0103 \u00een Europa \u0219i la nivel interna\u021bional \u00een avia\u021bie, juc\u00e2nd un rol major \u00een toate documentele programatice \u0219i viziuni dezvoltate \u00een aeronautic\u0103 \u0219i spa\u021biu. Pot spune c\u0103 o realizare decisiv\u0103 a fost repozi\u021bionarea INCAS ca institu\u021bie de cercetare de drept public, ca INCD, coordonat\u0103 de Autoritatea Na\u021bional\u0103 pentru Cercetare \u0218tiin\u021bific\u0103, schimbare ce s-a petrecut \u00een anul 2008, \u00een urma reorganiz\u0103rii efectuate \u00een baza HG 1463.<\/p>\n

\u00cen prezent suntem \u00een situa\u021bia de a ne desf\u0103\u0219ura activitatea ca INCAS Grup. Astfel, al\u0103turi de INCAS ca INCD, suntem \u00eempreun\u0103 cu Aerospace Services \u0219i STRAERO, societ\u0103\u021bi comerciale unde INCAS este ac\u021bionarul majoritar \u0219i care au un rol foarte bine determinat \u00een capabilit\u0103\u021bile unice pe care le ofer\u0103: operator aerian \u0219i autoritate de proiectare recunoscute de AACR \u0219i EASA. De asemenea, Aerospace Consulting este o entiate distinct\u0103 \u00een INCAS Grup, capabil\u0103 s\u0103 asigure valorificarea resursei umane \u0219i a poten\u021bialului unic al speciali\u0219tilor din sectorul aerospa\u021bial.<\/p>\n

Iar ca realizare, este evident c\u0103 am reu\u0219it s\u0103 evolu\u0103m \u00een principal pe plan interna\u021bional. Suntem cel mai important institut din regiune, cu infrastructura integrat\u0103 \u00een evolu\u021bia \u0219i strategia mondial\u0103, precum \u0219i cu o pozi\u021bie-cheie stabil\u0103 acolo unde conteaz\u0103, la v\u00e2rful de decizie \u00een programele strategice UE \u0219i interna\u021bionale.<\/p>\n

Cum a fost anul 2020 pentru INCAS? Care a fost principala provocare?<\/strong><\/p>\n

Anul 2020 a fost un an plin de provoc\u0103ri pentru \u00eentreaga omenire \u0219i implicit pentru comunitatea de cercetare-dezvoltare. Am reu\u0219it s\u0103 ne adaptam noii normalit\u0103\u021bi, s\u0103 dep\u0103\u0219im dificult\u0103\u021bile ridicate de Pandemia de COVID-19 \u0219i s\u0103 ne continu\u0103m activitatea chiar \u0219i \u00een aceste condi\u021bii vitrege. Anul 2020 a adus \u0219i noi oportunit\u0103\u021bi, prin care am descoperit cum putem \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi colaborarea cu partenerii no\u0219tri, cum putem fructifica rezultatele celei mai importante resurse din cadrul industriei de cercetare-dezvoltare \u0219i anume resursa uman\u0103 \u0219i am identificat noi oportunit\u0103\u021bi pentru proiecte viitoare ce vin \u00een sprijinul schimb\u0103rilor societale.<\/p>\n

De asemenea, am organizat si participat la o premier\u0103 \u00een lumea avia\u021biei, \u0219i anume Tandem Aerodays 2020 Berlin care s-a desf\u0103\u0219urat pentru prima data \u00een istoria acestui eveniment prestigios \u00eentr-un format hibrid, predominant online. Evenimentul de la Berlin, al c\u0103rui partener am fost, a venit ca o continuare a unei alte premiere (regionale), Aerodays 2019 Bucure\u0219ti, Rom\u00e2nia fiind prima \u021bar\u0103 est-europeana care a g\u0103zduit o astfel de \u00eent\u00e2lnire \u00een care se reg\u0103sesc cei mai importan\u021bi juc\u0103tori din lumea avia\u021biei.<\/p>\n

Totodat\u0103, am avut ocazia anul acesta s\u0103 descoperim c\u0103 cel mai probabil dezvolt\u0103rile de UAM \u2013 Urban Air Mobility sunt viitorul pentru noi \u00een avia\u021bia civil\u0103 regional\u0103. Al\u0103turi de aeronavele \u00een categoria GA \u2013 general Aviation, aparatele de zbor f\u0103r\u0103 pilot sunt mai apropiate de capabilit\u0103\u021bile noastre industriale \u0219i \u00eencerc\u0103m s\u0103 promov\u0103m o pia\u021b\u0103 intern\u0103 pentru acest gen de opera\u021biuni. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 de Pandemie am oferit servicii de sprijin Ministerului de Interne \u0219i a sistemului na\u021bional de urgen\u021be. Pentru partenerii ISU am folosit drone destinate transporturilor speciale \u0219i am demonstrat autorit\u0103\u021bilor viabilitatea unei astfel de abord\u0103ri \u0219i un viitor foarte probabil pentru UAV-uri.<\/p>\n

Am lansat la M\u0103neciu centrul nostru de opera\u021biuni tip UAM, o premier\u0103 \u00een regiune. Avem deja experien\u021ba opera\u021bional\u0103 acumulat\u0103 \u00een misiuni al\u0103turi de ISU \u0219i MAI, dat mult mai relevant este succesul nostru \u00een rela\u021bia cu Ministerul Mediului si programele fanion \u2013 de exemplu LULUCF.<\/p>\n

Ce planuri ave\u0163i pentru acest an?<\/strong><\/p>\n

\u00cen 2021 ne-am propus s\u0103 men\u021binem standardele ridicate \u0219i s\u0103 ducem la bun-sf\u00e2r\u0219it proiectele \u00eencepute anterior. Anul acesta vom finaliza proiectul RACER, elicopterul de mare vitez\u0103, \u00een colaborare cu ROMAERO, \u00een care se creeaz\u0103 premisele particip\u0103rii \u00een parteneriate europene de anvergur\u0103 si deschidem oportunit\u0103\u0163i de colaborare \u00een diverse proiecte ale H2020 \u015fi implicit cre\u015ftem implicarea Rom\u00e2niei \u00een cercetarea european\u0103 la nivel inalt.<\/p>\n

\u00cen cadrul Programului H2020, institutul nostru \u00eempreun\u0103 cu ROMAERO Bucure\u0219ti sunt parteneri asocia\u021bi in cadrul JTI (Joint Technology Initiative) Clean Sky-2, considerat cel mai important program de cercetare-dezvoltare la nivelul Uniunii Europene pentru industria aeronautic\u0103 (vorbim de un buget total Clean Sky-2 de 4 miliarde euro, cu finan\u021bare UE de aprox. 2 miliarde euro). Proiectul RoRCraft\/RACER este coordonat de INCAS \u0219i a demarat \u00een 2015. Pe l\u00e2ng\u0103 activit\u0103\u021bile de management INCAS realizeaz\u0103 pachetul de lucru pentru design \u0219i particip\u0103 la activit\u0103\u021bile de fabrica\u021bie, ob\u021binerea permisului de zbor \u0219i testarea la sol \u0219i \u00een zbor. Spre sf\u00e2r\u0219itul anului estim\u0103m c\u0103 vom avea primele zboruri de test cu aceast\u0103 aeronav\u0103. V\u0103 pot m\u0103rturisi c\u0103 am \u0219i un mic regret, acela c\u0103 ne dorim s\u0103 avem produsele noastre. Evident c\u0103 este foarte important s\u0103 te al\u0103turi juc\u0103torilor externi care concep la un nivel foarte ridicat viitorul avia\u021biei, numai c\u0103 \u00een final produc\u0103torul este cel care \u201csupravie\u021buieste\u201d, de unde \u0219i interesul stringent ca Rom\u00e2nia s\u0103 aib\u0103 propriile produse. RACER este produsul nostru \u00een acest moment.<\/p>\n

Apoi, evident c\u0103 dorim opera\u021bionalizarea la scar\u0103 na\u021bional\u0103 pentru centrul nostru UAM de la M\u0103neciu. Al\u0103turi de ISU \u0219i MAI, dar mai ales \u00een perspectiva unei str\u00e2nse colabor\u0103ri institu\u021bionalizate cu Ministrul Mediului, dorim s\u0103 avem un centru regional de referin\u021b\u0103 pentru acest tip de servicii de lucru aerian \u00een folosul cet\u0103\u021benilor.<\/p>\n

\"\"Suntem de asemenea bucuro\u0219i c\u0103 programul de modernizare pentru aeronava IAR-99 \u0218oim a demarat, unde suntem Autoritatea de Proiectare recunoscut\u0103 de MApN \u0219i partenerul industrial AVIOANE Craiova. Este cel mai mare program de modernizare destinat sectorului aeronautic militar la nivel na\u021bional \u00een ultimii 30 ani, iar implica\u021biile pe termen lung sunt deosebite.<\/p>\n

Iar la M\u0103neciu \u2013 Prahova, suntem \u00een situa\u021bia de a integra un alt mare demonstrator \u2013 DTV \u0219i trecerea \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103 pentru ADAMP. Sunt pa\u0219i importan\u021bi pentru o integrare real\u0103 de capabilit\u0103\u021bi la nivel ESA, concomitent cu asigurarea de finan\u021bare pentru o nou\u0103 genera\u021bie de cercet\u0103tori pentru activit\u0103\u021bile spa\u021biale la nivel interna\u021bional.<\/p>\n

Dar elementul de maxim impact este lansarea TGA \u2013 Technologies for Green Aviation, cea mai semnificativ\u0103 investi\u021bie \u00eentr-un centru de tehnologii pentru sectorul aerospa\u021bial \u00een Rom\u00e2nia, ca parte a POC Axa 1, program cu finan\u021bare UE. Lucr\u0103rile la aceast\u0103 infrastructur\u0103 de top au fost lansate la finalul anului 2020, iar finalizarea investi\u021biei este la sf\u00e2r\u0219itul anului 2022. Deci anul 2021 este cel mai important \u00een acest demers, \u00eentruc\u00e2t ne a\u0219tept\u0103m s\u0103 vedem un progres rapid \u0219i o desf\u0103\u0219urare de for\u021be \u0219i resurse f\u0103r\u0103 precedent \u00een sectorul aerospa\u021bial \u00een ultimii ani.<\/p>\n

Dac\u0103 a\u0163i fi ministrul cercet\u0103rii, care ar fi primele trei m\u0103suri pe care le-a\u0163i lua?<\/strong><\/p>\n

Atinge\u021bi o problem\u0103 foarte sensibil\u0103. Evident c\u0103 interesul meu major este s\u0103 pot contribui la o nou\u0103 viziune cu privire la activitatea de cercetare, la modul de finan\u021bare, dar \u0219i la valorificarea acestei activit\u0103\u021bi \u00een folosul comunit\u0103\u021bii. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, o viziune integrat\u0103, cu introducerea conceptului de organizare ca Funda\u021bie Na\u021bional\u0103, cu finan\u021bare \u00een programe multianuale \u0219i relativ independente de sursa unic\u0103 actual\u0103 \u2013 Bugetul de Stat, atragerea de finan\u021bare privat\u0103 prin mecanisme de pia\u021b\u0103, cu valorificarea statutului juridic non-profit \u0219i al legisla\u021biei fiscale aferente, sunt chestiunile de fond. Este un proces complex, \u00eentruc\u00e2t nu exist\u0103 masa critic\u0103 \u0219i oportunitatea real\u0103 de transformare \u00een prezent. Dar aceasta este calea de urmat. \u0218i evident, atunci nici nu am mai discuta de pozi\u021bia de ministru, \u00eentruc\u00e2t sistemul este de cu totul alt\u0103 natur\u0103.<\/p>\n

\u00cen prezent (sau pe termen scurt) nu este posibil ceea ce am men\u021bionat anterior. Dar totu\u0219i, ipotetic vorbind (din prisma rolului pe care cred eu c\u0103 trebuie s\u0103-l joace un astfel de ministru), exist\u0103 o serie de priorit\u0103\u021bi obiective. A\u0219 selecta trei direc\u021bii deosebit de importante, de natur\u0103 s\u0103 ne dea o real\u0103 \u0219ans\u0103 de dezvoltare \u00een interesul societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti\u00a0:<\/p>\n