{"id":3078,"date":"2021-01-13T22:27:02","date_gmt":"2021-01-13T22:27:02","guid":{"rendered":"https:\/\/ccib.ro\/afacerea\/?p=3078"},"modified":"2021-01-18T09:05:53","modified_gmt":"2021-01-18T09:05:53","slug":"evolutia-economiei-romanesti-in-2020-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/evolutia-economiei-romanesti-in-2020-2\/","title":{"rendered":"Evolu\u0163ia economiei rom\u00e2ne\u015fti \u00een 2020"},"content":{"rendered":"<div class=\"pdfprnt-buttons pdfprnt-buttons-post pdfprnt-top-right\"><a href=\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3078?print=pdf\" class=\"pdfprnt-button pdfprnt-button-pdf\" target=\"_blank\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ccib.ro\/afacerea\/wp-content\/plugins\/pdf-print\/images\/pdf.png\" alt=\"image_pdf\" title=\"View PDF\" \/><\/a><a href=\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3078?print=print\" class=\"pdfprnt-button pdfprnt-button-print\" target=\"_blank\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ccib.ro\/afacerea\/wp-content\/plugins\/pdf-print\/images\/print.png\" alt=\"image_print\" title=\"Print Content\" \/><\/a><\/div><ol>\n<li><strong> Evo<\/strong><strong>lu\u021bia Produsului Intern Brut (date la 30 septembrie 2020)<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Evolu\u021bia economiei Rom\u00e2niei a fost marcat\u0103 de existen\u021ba \u0219i pe teritoriul \u021b\u0103rii noastre a pandemiei de Covid-19, mai ales dup\u0103 instituirea st\u0103rii de urgen\u021b\u0103 (din 16 martie a.c. \u0219i prelungit\u0103 din 15 aprilie a.c. cu \u00eenc\u0103 30 zile) \u0219i respectiv a st\u0103rii de alert\u0103 (care a \u00eenceput la 14.05.2020 \u0219i prelungit\u0103 succesiv pe perioade de 30 zile, ultima dat\u0103 la 13.01.2021). M\u0103surile directe precum \u0219i cele conexe impuse \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 au afectat serios mersul economiei, ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een majoritatea statelor lumii, dar cu o tendin\u021b\u0103 de redresare \u00een trimestrul III 2020.<\/p>\n<p>Conform celor mai recente date ale Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103 (INS) privind evolu\u021bia economiei rom\u00e2ne\u0219ti \u00een trimestrul III \u0219i \u00een primele trei trimestre al anului 2020, publicate la data de 13 ianuarie a.c.(date provizorii 2) rezult\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li><strong>cre\u0219terea Produsului Intern Brut (PIB) \u00een trimestrul III-2020<\/strong>, fa\u0163\u0103 de trimestrul anterior, cu <strong>5,8%<\/strong> (date ajustate sezonier);<\/li>\n<li><strong>reducerea Produsului Intern Brut (PIB) \u00een trimestrul III-2020, <\/strong>fa\u0163\u0103 de trimestrul similar din 2019, cu <strong>5,7%,<\/strong> at\u00e2t pe serie brut\u0103, c\u00e2t \u0219i pe serie ajustat\u0103 sezonier;<\/li>\n<li><strong>sc\u0103derea PIB \u00een primele 3 trimestre al anului 2020 <\/strong>cu <strong>5,0% <\/strong>(serie brut\u0103) \u0219i <strong>4,5%<\/strong> (serie ajustat\u0103 sezonier), comparativ cu perioada similar\u0103 din 2019.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Conform Eurostat, evolu\u021biile semnalate pentru trimestrul III a.c. plaseaz\u0103 Rom\u00e2nia pe:<\/p>\n<p>&#8211; locul <strong>23\/24 \u00een UE-27<\/strong>, \u00een topul evolu\u021biei PIB fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i perioad\u0103 din 2019, cu (-5,7%), la egalitate cu Portugalia (-5,7%), \u00eenaintea Greciei (-11,7%), Croa\u021biei (-10,0%) \u0219i Maltei (-9,2%), \u00eentr-un clasament \u00een care dintre toate statele membre UE, doar Irlanda a \u00eenregistrat o cre\u0219tere a PIB (+8,1%), media UE-27 fiind -4,2%. Cele mai mici reduceri au fost anun\u021bate de: Lituania (-1,6%), Polonia (-1,8%), Slovacia (-2,4%), Olanda (-2,5%). Luxemburg nu a comunicat datele;<\/p>\n<p>&#8211; <strong>pe locul 20<\/strong> \u00eentre statele membre, toate \u00eenregistr\u00e2nd cre\u0219teri ale PIB comparativ cu trimestrul anterior, cu o rat\u0103 a major\u0103rii de 5,8%, \u00eentr-un top \u00een care primele 5 locuri revin: Fran\u021bei (+18,7%), urmat\u0103 de Spania (+16,7%), Italia (+15,9%), Portugalia (+13,3%) \u0219i Malta (+12,5%), media UE27 fiind de +11,5%. Cele mai mici cre\u0219teri s-au \u00eenregistrat \u00een Grecia (+2,3%), Estonia \u0219i Finlanda (c\u00e2te +3,3%), Bulgaria \u0219i Suedia (c\u00e2te +4,9%). Luxemburg nu a comunicat datele.<\/p>\n<p>Se poate constata c\u0103 evolu\u021bia economiei Rom\u00e2niei \u00een trimestrul 3\/2020, de\u0219i pozitiv\u0103, s-a situat sub media UE.<\/p>\n<p>Conform INS, <strong>contribu\u0163ii negative la reducerea PIB<\/strong> brut \u00een perioada 1.01-30.09 2020, fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului 2019 (-5,0%) au avut, majoritatea ramurilor economice, dintre care pot fi men\u021bionate:<\/p>\n<p>&#8211; Industria (-2,4%), cu o pondere de 20,2% la formarea PIB \u0219i o reducere a activit\u0103\u021bii de 11,2%;<\/p>\n<p>&#8211; Agricultura, silvicultura \u0219i pescuitul (-1,2%) cu o pondere de 4,2% la formarea PIB \u0219i o reducere important\u0103 a volumului de activitate, cu 23,2%;<\/p>\n<p>&#8211; Activit\u0103\u021bile de spectacole culturale \u0219i recreative, repara\u021bii de uz casnic \u0219i alte servicii (-0,9%), cu o contribu\u021bie la formarea PIB de de 2,7% \u0219i o contrac\u021bie a volumului de activit\u0103\u021bi cu 27,3%;<\/p>\n<p>&#8211; Comer\u021bul cu ridicata \u0219i cu am\u0103nuntul, repararea autovehiculelor, transport \u0219i depozitare, hoteluri \u0219i restaurante (-0,8%), av\u00e2nd o pondere de 18,5% \u00een formarea PIB \u0219i o reducere a volumului de activitate cu 4,2%.<\/p>\n<p><strong>Contribu\u021bii pozitive la formarea PIB<\/strong> au avut:<\/p>\n<p>&#8211; Construc\u021biile (+0,5%), pondere 4,7% \u00een formarea PIB \u0219i o majorare a activit\u0103\u021bilor cu 12,6%;<\/p>\n<p>&#8211; Informa\u021biile \u0219i comunica\u021biile (+0,6%), pondere 6,8% \u00een PIB \u0219i o majorare a volumului de activitate cu 10,3%.<\/p>\n<p><strong>Din punct de vedere al utiliz\u0103rii PIB, sc\u0103derea s-a datorat<\/strong>:<\/p>\n<p>&#8211; <strong>Cheltuielilor pentru consumul final al popula\u0163iei<\/strong>, reducerea fiind de 4,8% \u015fi contribuind cu 3,0% la sc\u0103derea PIB;<\/p>\n<p>&#8211; <strong>Exportului net (-2,0%)<\/strong>, urmare a reducerii exporturilor de bunuri \u015fi servicii cu 12,8%, corelat\u0103 cu o contrac\u021bie mai mic\u0103 a volumului importurilor de bunuri \u015fi servicii cu 7,5%.<\/p>\n<ol start=\"2\">\n<li><strong>Evolu\u0163ia principalelor ramuri ale activit\u0103\u0163ii economice<\/strong>, \u00een perioada parcurs\u0103 din 2020, se prezint\u0103 astfel:<\/li>\n<\/ol>\n<ol>\n<li><strong>a) Comer\u021bul exterior<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Fluxurile comerciale cu m\u0103rfuri ale Rom\u00e2niei, \u00een perioada 1.01-30.11.2020 (date disponibile), au atins <strong>130,6 mld. euro<\/strong>, \u00eenregistr\u00e2nd o <strong>reducere cu 9,2% <\/strong>comparativ cu perioada similar\u0103 a anului anterior.<\/p>\n<p><strong>Exportul <\/strong>\u00een primele 11 luni ale anului 2020, de <strong>57,1 mld. euro<\/strong>, a fost <strong>cu 11% sub nivelul <\/strong>perioadei similare<strong> din 2019.<\/strong> Volumul exportului din luna noiembrie 2020, de 6,03 mld. euro, a fost al treilea la nivel unei luni din acest an, dupa 6,3 mld. euro \u00een octombrie \u0219i 6,07 mld. euro \u00een septembrie, fiind singurele luni \u00een care s-a dep\u0103\u0219it nivelul de de 6 mld.euro. Se constat\u0103 o tendin\u021b\u0103 de cre\u0219tere a volumului exportului la nivelul unei luni dup\u0103 exportul cel mai cobor\u00e2t \u00eenregistrat \u00een aprilie (2,93 mld. euro) \u0219i evolu\u021biile din lunile mai (3,76 mld. euro), iunie (4,84 mld euro) \u0219i august (4,60 mld.euro). Media lunar\u0103 a exportului, \u00een primele 11 luni ale anului 2020, a fost de 5,19 mld. euro.<\/p>\n<p>Livr\u0103rile c\u0103tre statele membre ale Uniunii Europene s-au redus \u00een cursul perioadei ianuarie-noiembrie 2020, fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 din 2019, cu 10%, de\u0163in\u00e2nd o pondere de 74 % \u00een exportul rom\u00e2nesc.<\/p>\n<p>Evolu\u0163ia exporturilor c\u0103tre \u0163\u0103rile extracomunitare \u00een perioada analizat\u0103 a \u00eenregistrat o contrac\u021bie de 19,1%, ponderea acestor \u021b\u0103ri \u00een exportul total fiind de 26%.<\/p>\n<p>\u00cen ceea ce prive\u015fte <strong>structura exportului rom\u00e2nesc<\/strong> \u00een perioada analizat\u0103, grupa ma\u015fini, utilaje \u015fi mijloace de transport de\u0163ine 48,4% (-8,8 puncte procentuale fa\u021b\u0103 de perioada similar\u0103 2019), grupa produse manufacturate clasificate dup\u0103 materia prim\u0103 16,1% (-12 pp), articole manufacturate diverse 14,3% (-17,8 pp), grupa alimente \u0219i animale vii 7% (-9,6 pp), produsele chimice \u015fi produsele conexe 5% (-2,7 pp), materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibili 3,7% (-6,5 pp), b\u0103uturi \u015fi tutun 2,5% (+39,4 pp), combustibili minerali \u015fi lubrefian\u0163i 2,5% (-43,6 pp), uleiuri, gr\u0103simi \u0219i ceruri de origine animal\u0103 \u0219i vegetal\u0103 0,3% (-6,5 pp).<\/p>\n<p><strong>Importul rom\u00e2nesc, \u00een perioada 1.01 \u2013 30.11 2020,<\/strong> a \u00eenregistrat un volum de 73,5 mld. euro \u0219i o <strong>reducere cu 7,7%,<\/strong> cu o mic\u0219orare procentual\u0103 mai mic\u0103 a intr\u0103rilor de m\u0103rfuri din \u0163\u0103rile comunitare (-6,8%), ponderea statelor membre UE \u00een importul Rom\u00e2niei fiind de 73,6%.<\/p>\n<p>Din punct de vedere al <strong>structurii importurilor<\/strong> \u00een primele 11 luni din 2020, ponderea grupei de ma\u015fini, utilaje \u015fi echipamente de transport a fost de 37%, urmat\u0103 de grupa produse manufacturate clasificate dup\u0103 materia prim\u0103 (18,8%,) produse chimice \u015fi produse conexe (14,8%), alte produse manufacturate (11,6%), alimente \u0219i animale vii (8,8%), combustibili minerali \u015fi lubrefian\u0163i (5,1%), materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibili (2,7%), b\u0103uturi \u015fi tutun (0,9%), uleiuri, gr\u0103simi \u0219i ceruri de origine animal\u0103 \u0219i vegetal\u0103 (0,2%).<\/p>\n<p>Reducerea volumului importului sub nivelul exportului a determinat, \u00een perioada ianuarie-noiembrie 2020, o <strong>cre\u015ftere a deficitului comercial cu 5,8%<\/strong> (0,9 mld. euro) fa\u021b\u0103 de perioada similar\u0103 din 2019 (de la 15,5 la 16,4 mld. euro).<\/p>\n<p>Conform Comunicatului Eurostat din 15 ianuarie 2021, care public\u0103 datele de comer\u021b intra \u0219i extracomunitare pentru cele 27 state membre, \u00een perioada 1 ianuarie \u2013 30 noiembrie 2020, majoritatea acestora au avut crontrac\u021bii ale volumului de export, Rom\u00e2nia (-11%) \u00eenregistr\u00e2nd un ritm de reducere al <strong>exportului<\/strong>, fa\u021b\u0103 de perioada similar\u0103 din 2019, care o plaseaz\u0103 din punctul de vedere al acestui indicator pe locurile 20-23 la egalitate cu Grecia, Italia \u0219i Spania. Ritmuri mai ridicate de reducere au \u00eenregistrat Luxemburg (-19%), Fran\u021ba (-17%), Finlanda (-14%) \u0219i Malta (-12%). Irlanda a fost singura \u021bar\u0103 care a \u00eenregistrat o majorare a exportului (+4%) comparativ cu perioada similar\u0103 din 2019, iar Letonia a men\u021binut nivelul din anul anterior (0%). Mai pu\u021bin afectate de reducere au fost: Grecia, Croa\u021bia \u0219i Polonia (toate cu -2%), precum \u0219i Lituania (-3%).<\/p>\n<p>Volumul total al exportului rom\u00e2nesc \u00een primele 11 luni ale anului 2020, de 56,7 mld. euro, plaseaz\u0103 Rom\u00e2nia numai pe locul 15 din cele 27 state membre. \u00cenaintea Rom\u00e2niei se afl\u0103 \u00een acest top: Germania (1.106 mld. euro), Olanda (537,4 mld. euro), Italia (394,7 mld. euro), Fran\u021ba (387,9 mld. euro), Belgia (335,4 mld. euro), Spania (244,6 mld. euro), Polonia (216,5 mld. euro), Cehia (152,7 mld.euro), Irlanda (145,2 mld. euro), Austria (136,4 mld. euro), Suedia (124,4 mld. euro), Ungaria (96,6 mld. euro), Danemarca (87,1 mld. euro) \u0219i Slovacia (68,7 mld. euro).<\/p>\n<p>La import, toate statele membre UE au avut ritmuri negative, Rom\u00e2nia (-8%) se afl\u0103 \u00een zona de mijloc a topului. Cele mai mari reduceri au fost anun\u021bate de: Malta (-29%), Luxemburg (-17%), Portugalia \u0219i Spania (c\u00e2te-16%), Grecia, Fran\u021ba \u0219i Italia (c\u00e2te -14%), iar cele mai mici s-au \u00eenregistrat \u00een Danemarca (-4%), Irlanda (-5%), Letonia \u0219i Polonia (c\u00e2te -6%). Cu un volum al importului de 73,4 mld. euro, \u021bara noastr\u0103 ocup\u0103 locul 14 \u00eentre statele membre UE, \u00eentr-un top care plaseaz\u0103 pe primele cinci locuri Germania (937,8 mld. euro), Olanda (475,2 mld. euro), Fran\u021ba (465,8 mld.euro), Italia (338 mld.euro) \u0219i Belgia (315,9 mld.euro).<\/p>\n<p><strong>Orientarea geografic\u0103<\/strong><\/p>\n<p><strong>Principalii 10 parteneri comerciali ai Rom\u00e2niei<\/strong> \u00een perioada 1.01\u201331.10.2020 (date disponibile) \u00een ordinea ponderii \u00een totalul volumului schimburilor comerciale (export \u015fi import) au fost: Germania (21,6% din comer\u021bul exterior al Rom\u00e2niei), Italia (9,8%), Ungaria (6,3%), Fran\u021ba (5,5%), Polonia (5,1%), China (4,2%), Turcia (3,9%), Olanda (3,7%), Bulgaria (3,4%) \u0219i Cehia (3,1%).<\/p>\n<p><strong>Exportul rom\u00e2nesc<\/strong> s-a \u00eendreptat \u00een perioada analizat\u0103, \u00een principal, c\u0103tre: Germania (cu o pondere de 22,9%), Italia (10,8%), Fran\u0163a (6,6%), Ungaria (5,0%), Polonia (3,7%), Bulgaria (3,7%), Olanda (3,5%), Turcia (3,3%), Marea Britanie (3,3%) \u0219i Cehia (3,1%). C\u0103tre aceste 10 \u021b\u0103ri se \u00eendreapta 65,9% (circa 2\/3) din exportul Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p>\u00cen top 10 \u021b\u0103ri furnizoare de m\u0103rfuri, \u00een primele 10 luni ale anului 2020, \u00een func\u021bie de ponderea acestora \u00een importul rom\u00e2nesc, sunt: Germania (20,5% din total import), Italia (8,9%), Ungaria (7,3%), China (6,4%), Polonia (6,2%), Fran\u021ba (4,6%), Turcia (4,4%), Olanda (3,9%), Austria (3,2%) \u0219i Bulgaria (3,1%).<\/p>\n<ol>\n<li><strong>b) Produc\u0163ia industrial\u0103<\/strong>, influen\u021bat\u0103 de m\u0103surile restrictive impuse at\u00e2t \u00een plan na\u0163ional \u00een starea de urgen\u021b\u0103 \u0219i starea de alert\u0103, c\u00e2t \u0219i de cele luate de majoritatea \u021b\u0103rilor lumii, a \u00eenregistrat, <strong>\u00een primele 11 luni din 2020, <\/strong>o <strong>reducere<\/strong> de <strong>10,5%<\/strong> (serie ajustat\u0103 \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u015fi de sezonalitate) fa\u0163\u0103 de perioada similar\u0103 din 2019, din cauza contrac\u021biilor din: industria prelucr\u0103toare (-11,4%), industria extractiv\u0103 (-10,5%), produc\u0163ia \u015fi furnizarea de energie electric\u0103, termic\u0103, gaze, apa cald\u0103 \u015fi aer condi\u0163ionat (-3,4%).<\/li>\n<\/ol>\n<p>Cifra de afaceri din industrie pe total (at\u00e2t pia\u021b\u0103 intern\u0103 c\u00e2t \u0219i extern\u0103), \u00een primele 11 luni din 2020 fa\u0163\u0103 de perioada similar\u0103 din 2019, a sc\u0103zut pe ansamblu cu 7,6%, din cauza contrac\u021biilor din industria prelucr\u0103toare (-7,5%), precum \u0219i din industria extractiv\u0103 (-12,1%). Pe marile grupe industriale, reduceri ale cifrei de afaceri s-au \u00eenregistrat \u00een: industria bunurilor de capital (-8,6%), industria bunurilor intermediare (-3,8%), industria bunurilor de uz curent (-3,1%) \u0219i \u00een industria energetic\u0103 (-33,8%). Numai \u00een industria bunurilor de folosin\u0163\u0103 \u00eendelungat\u0103 s-a \u00eenregistrat o cre\u0219tere (+2,6%).<\/p>\n<p>\u00cen ceea ce prive\u015fte comenzile noi din industrie, \u00een perioada 1.01 \u2013 30.11.2020, comparativ cu perioada similar\u0103 din 2019, s-au redus pe ansamblu cu 5,5%, din cauza contrac\u021biilor \u00eenregistrate la urm\u01cetoarele grupe industriale: bunuri intermediare (-5,7%), bunuri de uz curent (-11,7%) \u0219i comenzi noi \u00een industria bunurilor de capital (-5,8%), Doar comenzile \u00een industria bunurilor de folosin\u0163\u0103 \u00eendelungat\u0103 au \u00eenregistrat o majorare (+20,3%),<\/p>\n<ol>\n<li><strong>c) Volumul lucr\u0103rilor de construc\u0163ii,<\/strong> \u00een primele 11 luni din 2020, comparativ cu perioada similar\u0103 din anul precedent, <strong>a crescut cu 19,3%,<\/strong> serie ajustat\u0103 \u00een func\u021bie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u0219i de sezonalitate, datorit\u0103 evolu\u0163iei favorabile a tuturor categoriilor de construc\u0163ii, respectiv lucr\u0103rilor de repara\u0163ii capitale, care s-au majorat cu 49%, lucr\u0103rilor de construc\u0163ii noi (+9,7%) \u0219i lucr\u0103rilor de \u00eentre\u0163inere \u015fi repara\u0163ii curente (+38,4%).<\/li>\n<\/ol>\n<p>Pe obiecte, construc\u021bia de cl\u0103diri nereziden\u021biale a crescut cu 14,2%, construc\u021bia cl\u0103dirilor reziden\u021biale cu 20,4%, iar construc\u021biile inginere\u0219ti au \u00eenregistrat o majorare cu 23,1%. Aceste realiz\u0103ri se datoreaz\u0103 \u0219i major\u0103rii salariului minim \u00een construc\u021bii.<\/p>\n<ol>\n<li><strong>d) Resursele de energie primar\u0103<\/strong> <strong>au sc\u0103zut<\/strong> \u00een perioada 1.01.- 30.11.2020, comparativ cu perioada similar\u0103 din 2019, <strong>cu 11,3%,<\/strong> din cauza reducerii resurselor de c\u0103rbune (-30,2%), \u021bi\u021bei, (-16,5%) \u0219i gaze naturale (-12%), at\u00e2t pe seama reducerii produc\u021biei interne c\u00e2t \u0219i a importului. Resursele de energie electric\u0103 \u00een perioada analizat\u0103 au fost cu 1,7% mai mici fa\u021b\u0103 de perioada similar\u0103 din 2019. S-au \u00eenregistrat reduceri \u00een produc\u0163ia de energie electric\u0103 \u00een hidrocentrale (-3,8%), \u00een termocentralele clasice (-15,5%) \u0219i \u00een centrale solare fotovoltaice (-0,2%), care nu au putut fi compensate de cre\u0219terile \u00eenregistrate la energia realizat\u0103 \u00een centralele nuclear-electrice (+1,9%) \u0219i din centralele eoliene (+2,9%), precum \u0219i de importul de energie electric\u0103 (+56,5%).<\/li>\n<\/ol>\n<p>Consumul final de energie electric\u0103, \u00een primele 11 luni din 2020, s-a diminuat cu 4%, comparativ cu aceea\u015fi perioad\u0103 din 2019. Exportul de energie electric\u0103 s-a majorat cu 40,6%, ating\u00e2nd un nivel de 4,4 mld. KWh, fiind sub nivelul importului cu 2,6 miliarde KWh.<\/p>\n<ol start=\"3\">\n<li><strong> Balan\u0163a de pl\u0103\u0163i \u015fi datoria extern\u0103<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Conform datelor B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei (BNR), \u00een primele 11 luni ale anului 2020, <strong>contul curent al balan\u0163ei de pl\u0103\u0163i a \u00eenregistrat un deficit de 9.763 milioane euro<\/strong>, comparativ cu 9.655 milioane euro \u00een perioada similar\u0103 din 2019, pe fondul cre\u0219terii deficitului balan\u021bei bunurilor cu 1.096 mil. euro, al major\u0103rii excedentului balan\u021bei serviciilor cu 815 mil. euro, al cre\u0219terii deficitului balan\u021bei veniturilor primare cu 333 mil. euro \u0219i \u00eenregistr\u0103rii unui excedent al balan\u021bei veniturilor secundare mai mare cu 506 mil.euro.<\/p>\n<p><strong>Datoria extern\u0103<\/strong> a Rom\u00e2niei, la 30.11 2020 se ridic\u0103, conform datelor BNR, la 120 miliarde euro (cu 10,2 mld.euro peste nivelul \u00eenregistrat la 31.12.2019), din care 85,8 miliarde euro datoria pe termen lung (\u00een cre\u0219tere cu 15,4% fa\u0163\u0103 de sf\u00e2r\u015fitul anului 2019) \u015fi 34,2 mld. euro datoria pe termen scurt (\u00een sc\u0103dere cu 3,6% fa\u0163\u0103 de 31.12.2019).<\/p>\n<ol start=\"4\">\n<li><strong> Rata dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>\u00cen cursul anului 2020, BNR a redus de trei ori rata dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>\u00eencep\u00e2nd cu 23 martie 2020, de la 2,50% la 2,00% pe an;<\/li>\n<li>de la 2 iunie 2020, la 1,75% pe an;<\/li>\n<li>\u00eencep\u00e2nd cu 6 august 2020, la 1,50% pe an.<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen consecin\u021b\u0103, rata dob\u00e2nzii aferente facilit\u0103\u0163ii de creditare (Lombard) a cobor\u00e2t, la datele men\u021bionate mai sus, de la 3,50% la 2,50%, ulterior la 2,25%, fiind \u00een prezent de 2,00%, iar rata dob\u00e2nzii pentru facilitatea de depozit s-a redus de la 2 iunie de la 1,50% la 1,25%, iar de la 6 august 2020 la un nivel 1,00% pe an.<\/p>\n<ol start=\"5\">\n<li><strong> Execu\u0163ia bugetului general consolidat<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Conform datelor Ministerului Finan\u0163elor Publice (MFP), privind execu\u0163ia bugetar\u0103 la 30 noiembrie 2020 (date disponibile), rezult\u0103 c\u0103 s-a \u00eencheiat cu un deficit de 84,05 mld. lei, respectiv 8% din PIB, mai mult de jum\u0103tate, 43,66 mld. lei (4,16% din PIB), fiind rezultatul m\u0103surilor de combatere a crizei cauzate de pandemia Covid-19 (sume l\u0103sate mediului de afaceri prin facilit\u0103\u021bi fiscale, investi\u021bii \u0219i cheltuieli excep\u021bionale adoptate).<\/p>\n<p>Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 290,63 mld. lei, cu 1,3 mld. lei peste nivelul \u00eencasat \u00een perioada similar\u0103 din 2019, datorit\u0103 fondurilor europene intrate, \u00een timp ce veniturile curente (din economie) s-au redus cu 2,1%, urmare contrac\u021biei intr\u0103rilor din TVA, impozit pe profit \u0219i accize.<\/p>\n<p>Cheltuielile bugetului general consolidat, \u00een sum\u0103 de 374,69 mld. lei, au crescut \u00een termeni nominali, cu 14,8% fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 din anul precedent, \u00eenregistr\u00e2nd o cre\u0219tere cu 4,9 puncte procentuale ca pondere \u00een PIB (de la 30,8% la 35,7%).<\/p>\n<p>Cheltuielile pentru investi\u0163ii, care includ cheltuielile de capital, precum \u015fi cele aferente programelor de dezvoltare finan\u0163ate din surse interne \u015fi externe, au fost de 41,2 mld. lei, cu 24,2% peste nivelul valoric al cheltuielilor din perioada corespunz\u0103toare din 2019, reprezent\u00e2nd cea mai mare sum\u0103 investit\u0103 \u00een economie \u00een primele 11 luni ale ultimilor 10 ani, dep\u0103\u0219ind nivelul sumelor investite anual \u00een 2016, 2017 \u0219i 2018.<\/p>\n<ol start=\"6\">\n<li><strong> Investi\u0163iile str\u0103ine directe<\/strong> au atins, \u00een perioada ianuarie \u2013 noiembrie 2020, conform datelor BNR, un nivel de 1.876 mil, euro (din care participa\u0163iile la capital 3.845 mil. euro, iar creditele intragroup o valoare net\u0103 negativ\u0103 de 1.969 milioane euro) fiind <strong>\u00een sc\u0103dere cu 60,4%<\/strong> fa\u021b\u0103 nivelul \u00eenregistrat \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 din 2019.<\/li>\n<li>Conform comunicatului INS, <strong>investi\u0163iile nete<\/strong> \u00een economia na\u0163ional\u0103 <strong>s-au majorat<\/strong> \u00een primele 3 trimestre din 2020 (date disponibile), comparativ cu acea\u0219i perioad\u0103 a anului 2019, <strong>cu 0,7%,<\/strong> datorit\u0103 cre\u0219terilor \u00eenregistrate la grupa construc\u0163ii noi cu 6,4%, \u00een timp ce investi\u021biile nete la grupa alte cheltuieli s-au redus cu 13,8%, iar la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 3,0%. Structura pe ramuri economice a investi\u0163iilor din perioada 1.01 \u2013 30.09.2020. se prezinta astfel: construc\u0163ii 32%, comer\u0163\/servicii 26,9%, industrie 23,9%, agricultur\u0103 4,2%, alte ramuri 13%.<\/li>\n<\/ol>\n<ol start=\"8\">\n<li><strong> Infla\u0163ia<\/strong>, exprimat\u0103 prin Indicele Pre\u0163urilor de Consum, \u00een luna decembrie 2020, fa\u0163\u0103 de decembrie 2019, a crescut cu 2,1%<strong>,<\/strong> conform datelor Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103 \u0219i BNR, \u00eencadr\u00e2ndu-se \u00een infla\u0163ia \u0163int\u0103, stabilit\u0103 de BNR pentru 2020, de 2,5%.<\/li>\n<\/ol>\n<ol start=\"9\">\n<li><strong> Rata \u015fomajului<\/strong> a fost estimat\u0103 la <strong>5,1%<\/strong> \u00een luna <strong>noiembrie 2020<\/strong>, afl\u00e2ndu-se \u00een sc\u0103dere cu 0,2 puncte procentuale fa\u0163\u0103 de nivelul \u00eenregistrat \u00een luna octombrie 2020.<\/li>\n<\/ol>\n<p>Media ratei \u015fomajului \u00een UE-27 a fost la finele lunii noiembrie a.c. de 8,3%. Doar 7 state membre au avut o rat\u0103 a \u015fomajului mai mic\u0103 dec\u00e2t \u00een \u021bara noastr\u0103: Cehia (2,9%), Polonia (3,3%), Olanda (4%), Germania (4,5%), Malta (4,8%), Bulgaria \u0219i Slovenia (4,9%). Cele mai \u00eenalte rate ale \u0219omajului s-au \u00eenregistrat \u00een Spania (16,4%), Lituania (10,4%), Italia (8,9%), Fran\u021ba (8,8%) \u0219i Suedia (8,6%).<\/p>\n<ol start=\"10\">\n<li><strong> Perspective<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>Guvernul Rom\u00e2niei a construit bugetul pentru anul 2020 preconiz\u00e2nd o cre\u0219tere economic\u0103 de 4,1%. Rezultatele economice din prima parte a anului, dar \u0219i situa\u021bia epidemiologic\u0103 din \u021bar\u0103 \u0219i de pe plan interna\u021bional au determinat Comisia Na\u021bional\u0103 de Strategie \u0219i Prognoz\u0103 ca \u00een \u201dPrognoza de var\u0103\u201d (august 2020) s\u0103 anun\u021be pentru acest an o contrac\u021bie economic\u0103 de 3,8%, dubl\u0103 fa\u021b\u0103 de prognoza de prim\u0103var\u0103 (-1,9%) \u0219i o cre\u0219tere economic\u0103 de 4,9% pentru 2021.Aceast\u0103 evaluare a fost rectificat\u0103 prin \u201dPrognoza preliminar\u0103 de toamna pentru rectificarea bugetara 2020 \u2013 2021\u201d, conform c\u0103reia anul 2020 se va \u00eencheia cu o contrac\u021bie economic\u0103 de 4,2%, iar cre\u0219terea economic\u0103 pentru 2021 va fi de numai 4,5%<\/p>\n<p>Principalele b\u0103nci comerciale din \u021bara noastr\u0103 au revizuit prognozele anterioare privind evolu\u021bia PIB \u00een acest an. Astfel, speciali\u0219tii Raiffeisen Bank estimeaz\u0103 o contrac\u0163ie a PIB real de 5,2% \u00een 2020, rectificat\u0103 de la -5% anun\u021bat\u0103 anterior, urmat\u0103 de o cre\u015ftere de 4,2% \u00een 2021. Anali\u0219tii BCR men\u021bin pentru acest an prognoza de sc\u0103dere economic\u0103 de 4,7%, emis\u0103 \u00eenc\u0103 din martie, c\u00e2nd era printre cele mai optimiste din pia\u021b\u0103 \u0219i o cre\u0219tere de 3,9% pentru 2021.<\/p>\n<p>Prognoza de toamn\u0103 a Comisiei Europeane arat\u0103 c\u0103 economia Rom\u00e2niei s-ar putea contracta \u00een anul 2020 cu 5,2%, urm\u00e2nd ca \u00een 2021, cre\u0219terea economic\u0103 s\u0103 revin\u0103 \u00een teritoriu pozitiv, cu un avans de 3,3%, continuat\u0103 cu 3,8% \u00een 2022. Potrivit aceleia\u0219i surse, economia UE se va contracta cu 4,3% \u00een 2020 \u0219i va cre\u0219te cu 4,1% \u00een 2021, respectiv cu 3% \u00een 2022.<\/p>\n<p>Conform celor mai recente previziuni ale BERD, economia Rom\u00e2niei ar urma s\u0103 \u00eenregistreze \u00een 2020 o sc\u0103dere cu 5%, fa\u0163\u0103 de un declin de 4% previzionat \u00een mai. Pentru 2021, BERD se a\u015fteapt\u0103 la o expansiune cu 3% a PIB-ului Rom\u00e2niei, comparativ cu un avans de 4% anun\u021bat \u00een mai 2020.<\/p>\n<p>Cea mai recent\u0103 prognoz\u0103 a Fondului Monetar Interna\u021bional (FMI) pentru Rom\u00e2nia anun\u021b\u0103 o contrac\u021bie economic\u0103 \u00een anul 2020 de 4,8% (fa\u021b\u0103 de 5% anun\u021bat \u00een aprilie anul trecut) \u0219i o cre\u0219tere de 4,6 % \u00een 2021 (comparativ cu 3,9% comunicat\u0103 anterior).<\/p>\n<p>Banca Mondiala a publicat prima editie din acest an a raportului macroeconomic mondial (\u201eSubdued Global Economic Recovery\u201d), care include previziunile pe termen scurt \u0219i mediu pentru \u021b\u0103rile lumii, actualizate prin \u00eencorporarea celor mai recente evolu\u021bii macro-financiare \u0219i ale pandemiei de Covid 19. Pentru economia Rom\u00e2niei, Banca Mondial\u0103 estimeaz\u0103 o sc\u0103dere cu 5% \u00een 2020 (\u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 fa\u021b\u0103 de -5,7%, variant\u0103 din octombrie anul trecut), urmat\u0103 de o cre\u0219tere de 3.5% \u00een 2021, respectiv de 4,1% \u00een 2022.<\/p>\n<p>Pe termen scurt, potrivit opiniilor exprimate la finele lunii decembrie 2020 de c\u0103tre managerii societ\u0103\u0163ilor comerciale, centralizate de INS, se conturez\u0103 pentru perioada decembrie 2020 \u2013 februarie 2021 tendin\u0163e de:<\/p>\n<ul>\n<li>sc\u0103dere moderat\u0103 a volumului produc\u021biei \u00een industria prelucr\u0103toare \u0219i a activit\u0103\u021bii \u00een sectorul de comer\u0163 cu am\u0103nuntul, precum \u0219i de sc\u0103dere a activit\u0103\u021bii \u00een construc\u021bii \u0219i a cererii de servicii;<\/li>\n<li>cre\u0219tere moderat\u0103 a num\u0103rului de salaria\u021bi \u00een comer\u021bul cu am\u0103nuntul, reducere moderat\u0103 a num\u0103rului de salaria\u021bi \u00een industrie \u0219i servicii precum \u0219i reducerea num\u0103rului de salaria\u0219i \u00een construc\u021bii;<\/li>\n<li>cre\u0219tere moderat\u0103 a pre\u021burilor \u00een industrie \u0219i comer\u021bul cu am\u0103nuntul, o relativ\u0103 stabilitate a pre\u021burilor \u00een construc\u021bii \u0219i o reducere moderat\u0103 a pre\u021burilor serviciilor.<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">Mircea TOADER<br \/>\n<a href=\"mailto:mircea.toader@ccib.ro\">mircea.toader@ccib.ro<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Evolu\u021bia Produsului Intern Brut (date la 30 septembrie 2020)<\/p>\n<p>Evolu\u021bia economiei Rom\u00e2niei a fost marcat\u0103 de existen\u021ba \u0219i pe teritoriul \u021b\u0103rii noastre a pandemiei de Covid-19, mai ales dup\u0103 instituirea st\u0103rii de urgen\u021b\u0103 (din 16 martie a.c. \u0219i prelungit\u0103 din 15 aprilie a.c. cu \u00eenc\u0103 30 zile) \u0219i respectiv a st\u0103rii de alert\u0103 (care a \u00eenceput la 14.05.2020 \u0219i prelungit\u0103 succesiv pe perioade de 30 zile, ultima dat\u0103 la 13.01.2021). M\u0103surile directe precum \u0219i cele conexe impuse \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 au afectat serios mersul economiei, ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een majoritatea statelor lumii, dar cu o tendin\u021b\u0103 de redresare \u00een trimestrul III 2020 &#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[7],"tags":[],"class_list":["post-3078","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-pentru-afacerea-dvs","issue-serie-noua-nr-5-13-01-2021-09-02-2021"],"acf":[],"yoast_head":"<!-- This site is optimized with the Yoast SEO plugin v24.4 - https:\/\/yoast.com\/wordpress\/plugins\/seo\/ -->\n<title>Evolu\u0163ia economiei rom\u00e2ne\u015fti \u00een 2020 - Afacerea<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/evolutia-economiei-romanesti-in-2020-2\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Evolu\u0163ia economiei rom\u00e2ne\u015fti \u00een 2020 - Afacerea\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Evolu\u021bia Produsului Intern Brut (date la 30 septembrie 2020)  Evolu\u021bia economiei Rom\u00e2niei a fost marcat\u0103 de existen\u021ba \u0219i pe teritoriul \u021b\u0103rii noastre a pandemiei de Covid-19, mai ales dup\u0103 instituirea st\u0103rii de urgen\u021b\u0103 (din 16 martie a.c. \u0219i prelungit\u0103 din 15 aprilie a.c. cu \u00eenc\u0103 30 zile) \u0219i respectiv a st\u0103rii de alert\u0103 (care a \u00eenceput la 14.05.2020 \u0219i prelungit\u0103 succesiv pe perioade de 30 zile, ultima dat\u0103 la 13.01.2021). M\u0103surile directe precum \u0219i cele conexe impuse \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 au afectat serios mersul economiei, ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een majoritatea statelor lumii, dar cu o tendin\u021b\u0103 de redresare \u00een trimestrul III 2020 ...\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/evolutia-economiei-romanesti-in-2020-2\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Afacerea\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2021-01-13T22:27:02+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2021-01-18T09:05:53+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/facebook-cover.png\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"1200\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"630\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/png\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"\u0218erb\u0103nescu Cristina\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"\u0218erb\u0103nescu Cristina\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"16 minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/evolutia-economiei-romanesti-in-2020-2\/\",\"url\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/evolutia-economiei-romanesti-in-2020-2\/\",\"name\":\"Evolu\u0163ia economiei rom\u00e2ne\u015fti \u00een 2020 - Afacerea\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/#website\"},\"datePublished\":\"2021-01-13T22:27:02+00:00\",\"dateModified\":\"2021-01-18T09:05:53+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/#\/schema\/person\/ceb65c8cc8ed64d512809cf287a5c09f\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/evolutia-economiei-romanesti-in-2020-2\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/evolutia-economiei-romanesti-in-2020-2\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/evolutia-economiei-romanesti-in-2020-2\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Prima pagin\u0103\",\"item\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/?issue=serie-noua-nr-41-15-01-01-2025-14-02-2025\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Evolu\u0163ia economiei rom\u00e2ne\u015fti \u00een 2020\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/#website\",\"url\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/\",\"name\":\"Afacerea\",\"description\":\"\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/#\/schema\/person\/ceb65c8cc8ed64d512809cf287a5c09f\",\"name\":\"\u0218erb\u0103nescu Cristina\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4cd5c0bd17d39883f148ea9bb5d3745b?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4cd5c0bd17d39883f148ea9bb5d3745b?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"\u0218erb\u0103nescu Cristina\"},\"url\":\"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/author\/cristina-serbanescu\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Evolu\u0163ia economiei rom\u00e2ne\u015fti \u00een 2020 - Afacerea","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/evolutia-economiei-romanesti-in-2020-2\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Evolu\u0163ia economiei rom\u00e2ne\u015fti \u00een 2020 - Afacerea","og_description":"Evolu\u021bia Produsului Intern Brut (date la 30 septembrie 2020)  Evolu\u021bia economiei Rom\u00e2niei a fost marcat\u0103 de existen\u021ba \u0219i pe teritoriul \u021b\u0103rii noastre a pandemiei de Covid-19, mai ales dup\u0103 instituirea st\u0103rii de urgen\u021b\u0103 (din 16 martie a.c. \u0219i prelungit\u0103 din 15 aprilie a.c. cu \u00eenc\u0103 30 zile) \u0219i respectiv a st\u0103rii de alert\u0103 (care a \u00eenceput la 14.05.2020 \u0219i prelungit\u0103 succesiv pe perioade de 30 zile, ultima dat\u0103 la 13.01.2021). M\u0103surile directe precum \u0219i cele conexe impuse \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 au afectat serios mersul economiei, ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een majoritatea statelor lumii, dar cu o tendin\u021b\u0103 de redresare \u00een trimestrul III 2020 ...","og_url":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/evolutia-economiei-romanesti-in-2020-2\/","og_site_name":"Afacerea","article_published_time":"2021-01-13T22:27:02+00:00","article_modified_time":"2021-01-18T09:05:53+00:00","og_image":[{"width":1200,"height":630,"url":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/facebook-cover.png","type":"image\/png"}],"author":"\u0218erb\u0103nescu Cristina","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Scris de":"\u0218erb\u0103nescu Cristina","Timp estimat pentru citire":"16 minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/evolutia-economiei-romanesti-in-2020-2\/","url":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/evolutia-economiei-romanesti-in-2020-2\/","name":"Evolu\u0163ia economiei rom\u00e2ne\u015fti \u00een 2020 - Afacerea","isPartOf":{"@id":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/#website"},"datePublished":"2021-01-13T22:27:02+00:00","dateModified":"2021-01-18T09:05:53+00:00","author":{"@id":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/#\/schema\/person\/ceb65c8cc8ed64d512809cf287a5c09f"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/evolutia-economiei-romanesti-in-2020-2\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/evolutia-economiei-romanesti-in-2020-2\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/evolutia-economiei-romanesti-in-2020-2\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Prima pagin\u0103","item":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/?issue=serie-noua-nr-41-15-01-01-2025-14-02-2025"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Evolu\u0163ia economiei rom\u00e2ne\u015fti \u00een 2020"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/#website","url":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/","name":"Afacerea","description":"","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/#\/schema\/person\/ceb65c8cc8ed64d512809cf287a5c09f","name":"\u0218erb\u0103nescu Cristina","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4cd5c0bd17d39883f148ea9bb5d3745b?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/4cd5c0bd17d39883f148ea9bb5d3745b?s=96&d=mm&r=g","caption":"\u0218erb\u0103nescu Cristina"},"url":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/author\/cristina-serbanescu\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3078","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3078"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3078\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3086,"href":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3078\/revisions\/3086"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3078"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3078"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revista-afacerea.ro\/afacerea\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3078"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}