Exporturile şi importurile definesc profilul economic al unei ţări şi modelele de business în mediul privat

Într-o economie globală competitivitatea comerţului internaţional este un dat şi un mod de a fi al firmelor care activează pe aceste pieţe globale. Pieţele internaţionale au provocări diferite de cele naţionale, de la capacităţi de planificare, logistică, crearea de încredere prin marketing într-un produs în diferite culturi. Inovarea şi tehnologia scad din preţurile de penetrare a unei noi pieţe şi din costurile legate de HR, însă dezvoltarea capacităţilor de import-export rămând un domeniu specializat.

Comisia Europeană a dat publicității la sfârşitul anului 2024 două studii, raportul Letta „Mult mai mult decât o Piaţă” şi raportul Draghi „Viitorul Competitivităţii Europene”. Experţii şi comentatorii se concentrează mai mult pe al doilea raport, dată fiind şi imaginea pe care şi-a făcut-o Mario Draghi ca economist şi fost preşedinte al Băncii Central Europene şi membru al Bordului în Comitetul european pentru risc sistemic. Raportul lui Enrico Letta, fost prim-ministru al Italiei nu se lasă mai prejos şi face o analiză competentă a pieţei unice, cu identificarea de probleme şi gândirea de recomandări şi soluţii.

Rapoartele coroborate au asemănari în gândirea economică, dar şi diferenţe. Dacă Draghi face unele comparaţii cu SUA şi China şi consideră utilă adoptarea de bune practici, mai ales trans-atlantice, având în vedere că în ultimii 25 de ani PIB-ul UE a crescut cu 30% şi al SUA cu 60%. Letta observă puncte slabe în piaţa americană, mai ales în telecom, şi recomandă dezvoltarea în continuare a unui model european de piaţă, care să se bazeze pe mai multă digitalizare, dereglementare în domeniul de M&A, dar şi a altor domenii prohibitive în prezent ca protecţia datelor, AI, etc, costisitoare economic la fel ca şi preţul energiei.

Concluziile comune la care ajung cele două rapoarte sunt că în UE creşterea economică trebuie să se bazeze pe o mai bună integrare a capitalului cu folosirea resursei umane şi realocarea resurselor către domeniile cu valoare adăugată mai mare, în special la export.

Pe de-o parte reglementatorii trebuie să vină cu o viziune nouă pentru a îmbunătăţi coordonarea şi coerenţa politicilor publice, stimularea producţiei şi creşterea exporturilor. În cazul României, acoperirea unor deficite şi redresarea, mai ales în ceea ce priveşte exporturile, reprezintă provocarea pentru viitorul apropiat. De menţionat că România a înregistrat unele progrese, a reuşit să se apropie de media UE referitor la PIB, însă raportat la economia SUA decalajul rămâne, ritmul de creştere fiind diferit.

FMI, citat de Guvernul Marii Britanii în studiul său din 2024 despre comerţul cu România a făcut predicţii despre unele evoluţii economice ale României, după se poate vedea în tabelul de mai jos:

Sursa: Guvernul Marii Britanii (2024)

Următorii ani arată că implementarea unor politici coerente pentru stimularea producției interne și creșterea exporturilor poate contribui la diminuarea unor probleme economice, ce ţin de contul curent şi inflaţie, însă sporirea altora, cum ar fi datoria publică.

Există măsuri necesare care trebuie luate de sectorul public, dar şi diversificarea pieţelor externe de către firmele locale. Camera de Comerţ şi Industrie Bucureşti (CCIB) prin parteneriatele pe care le are la nivel extern cu alte camere de comerţ poate susține firmele private să devină mai competitive pe pieţele vizate.

Răzvan HOINARU
razvan.hoinaru@ccib.ro