Anul 2025 a fost marcat simultan de turbulențe și de stabilizarea creșterii globale, în conformitate cu previziunile inițiale de creștere ale Coface, de +2,8%. Potrivit sursei citate, acest rezultat paradoxal a fost obținut datorită a doi factori majori: șocul majorării tarifelor de către SUA asupra economiei globale a fost mai redus decât se anticipa și iar companiile, în special cele cu orientare internațională au dovedit o capacitate ridicată de reacție și adaptare.

Anul 2026 începe sub o presiune puternică

Anul 2026 a început sub un nor dens de incertitudine, adesea în prezența unor riscuri copleșitoare. Riscurile geopolitice s-au materializat, așa cum au arătat evenimentele recente din America Latină, Iran și Groenlanda. Riscurile financiare au apărut pe fondul nivelurilor datoriei și al evaluării activelor pentru majoritatea activelor într-un context caracterizat de rate ale dobânzii ridicate. Riscurile macroeconomice abundă, de asemenea, odată cu capriciile politicii economice a SUA și amenințarea permanentă a unor noi conflicte comerciale, pe fondul intensificării concurenței internaționale și slăbirii cooperării globale. Riscurile sociale și politice sunt foarte prezente în multe țări, manifestându-se printr-o resentiment profund în segmentele în creștere ale populației, în special în Europa. Fără a mai menționa, desigur, riscurile omniprezente și tot mai intense legate de sănătate și climă.

Creșterea globală încetinește, dar continuă să se mențină stabilă

Conform sursei citate, perspectivele economice globale continuă să fie inegale. În SUA, prognoza de creștere de +2,2% este susținută de un consum solid pe termen lung, în ciuda unei creșteri semnificative a falimentelor în semestrul al doilea al anului 2025 (+15%). În zona euro, se preconizează că activitatea va atinge aproximativ +1%, alimentată de redresarea Germaniei pe fondul unui plan major de investiții, în timp ce Franța – presată de un deficit public care se menține cu încăpățânare peste 5% din PIB – ar trebui să se stabilizeze la aproximativ +0,9%. Europa Centrală a afișat o dinamică mult mai robustă, condusă de Polonia (+3,8%). În Asia, creșterea Chinei va încetini până la +4,4% și va afecta dinamica regională, în timp ce performanța Asiei de Sud-Est este una de reziliență inegală. În schimb, India și-a confirmat rolul de motor al creșterii globale, susținut de o cerere internă puternică și de politici publice proactive, cu o prognoză de creștere de +6,1%.

În acest context, se prevede că prețurile petrolului vor scădea de la 68 USD pe baril Brent în 2025 la aproximativ 60 USD, reflectând o creștere moderată determinată de cerere și o creștere semnificativă a ofertei. În ciuda potențialelor episoade de volatilitate provocate de geopolitică, prețurile energiei ar trebui să fie relativ neutre pentru inflație, care continuă să scadă în majoritatea regiunilor.

Comerțul global sfidează așteptările

În ciuda îngrijorărilor cauzate de ofensivele tarifare ale SUA, comerțul global a surprins pe mulți în 2025, cu o creștere de 3,9% a volumului comerțului, determinată de importurile puternice ale SUA și de o creștere a taxelor vamale americane, care s-a dovedit în cele din urmă a fi mai mică decât se credea inițial. Rata medie efectivă a tarifelor a fost de 9,4% în noiembrie, comparativ cu 36% anticipat la apogeul tensiunilor cu China.

Vietnamul a fost unul dintre principalii beneficiari ai reorganizării lanțului de aprovizionare (+43% în importurile SUA din ianuarie până în noiembrie 2025), în timp ce Europa și-a stabilizat comerțul exterior. Pentru 2026 se preconizează o încetinire treptată, alături de scăderea tarifelor de transport din cauza supracapacității și a unei posibile redeschideri a rutelor maritime tradiționale.

Riscul de țară: 7 modificări, inclusiv 6 îmbunătățiri

Îmbunătățiri^[1]

• Chile (A4 → A3): creșterea investițiilor în cupru și energie, susținută de un mediu instituțional stabilizat.
• Polonia (A4 → A3): dinamică puternică a investițiilor datorită fondurilor UE și consumului durabil solid al gospodăriilor.
• Suedia (A3 → A2): cerere privată reziliență și îmbunătățirea pieței muncii, susținute de o politică fiscală expansionistă.
• Cipru (A4 → A3): performanță record în turism și fonduri UE care stimulează activitatea.
• Barbados (C → B): consolidarea fiscală eficientă și reducerea continuă a datoriei susțin reziliența economică.
• Ecuador (D → C): redresare solidă după criza energetică din 2024, susținută de reformele fiscale și sprijinul FMI.

Retrogradări

• Senegal (B → C): derapaje fiscale și datorii nesustenabile care complică discuțiile cu FMI.

[1] Riscul de țară: A1 = Foarte scăzut, A2 = Scăzut, A3 = Satisfăcător, A4 = Rezonabil, B = Destul de ridicat, C = Ridicat, D = Foarte ridicat, E = Extrem