Curtea Constituțională a României a stabilit că legea referitoare la pensiile de serviciu ale magistraților respectă Constituția. Potrivit unor surse judiciare, hotărârea a fost luată cu șase voturi pentru și trei împotrivă, după respingerea sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Judecătorii constituționali au respins și solicitările de trimitere a unor întrebări preliminare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cereri formulate de președinta Instanței Supreme, Lia Savonea, și de judecătorul CCR Gheorghe Stan. La deliberări au participat toți cei nouă membri ai Curții, inclusiv Gheorghe Stan, a cărui prezență era incertă în contextul în care s-ar fi aflat în concediu parental.
Surse citate în spațiul public susțin că votul decisiv ar fi aparținut lui Mihai Busuioc, judecător numit de Senat și considerat apropiat de PSD. El ar fi votat în favoarea constituționalității proiectului promovat de Guvern. În schimb, potrivit acelorași surse, judecătorii Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga ar fi susținut admiterea sesizării și declararea legii ca neconstituțională.
Conform datelor oficiale ale Casa Națională de Pensii Publice, în luna ianuarie erau înregistrați 5.793 de beneficiari ai pensiilor prevăzute de Legea 303/2002, cu o pensie medie de 25.447 de lei. Prin comparație, pensia medie din sistemul public era de 2.819 lei.
Reacția Guvernului
Premierul Ilie Bolojan a salutat hotărârea CCR. Potrivit unui comunicat transmis de purtătorul de cuvânt al Executivului, decizia confirmă corectitudinea demersului Guvernului. Șeful Guvernului a declarat că reforma pensiilor speciale a fost solicitată insistent de societate și reprezintă un pas important spre echitate. De asemenea, Executivul intenționează să facă demersuri pentru recuperarea fondurilor din PNRR aferente acestui jalon.
Pronunțarea a fost amânată anterior pentru analizarea unor documente suplimentare, inclusiv a unei expertize contabile extrajudiciare depuse de Instanța Supremă. Alte două ședințe nu au avut loc din lipsă de cvorum, după ce patru judecători nu s-au prezentat, invocând, potrivit informațiilor apărute la acel moment, programarea rapidă a ședințelor și convocarea în zile nelucrătoare.
Instanța Supremă a susținut că, potrivit unei expertize realizate cu sprijinul unui expert contabil, aplicarea noii legi ar putea conduce la situații în care pensia de serviciu să fie mai mică decât pensia calculată pe baza contributivității.
Ce prevede noua lege
Proiectul adoptat de Guvern introduce creșterea etapizată a vârstei de pensionare până la 65 de ani și stabilește că pensia nu poate depăși 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Inițiativa a primit aviz negativ din partea Consiliul Superior al Magistraturii.
Anterior, pe 20 octombrie, CCR declarase neconstituțională o primă variantă a reformei, ca urmare a unei sesizări a Înaltei Curți, motivând că Guvernul nu solicitase în termen avizul CSM, chiar dacă acesta are caracter consultativ.
În decembrie, judecătorii Instanței Supreme au decis în unanimitate să conteste și noul proiect. În cadrul Secțiilor Unite, cei 102 magistrați prezenți au votat pentru sesizarea Curții Constituționale.
În argumentele transmise, Instanța Supremă a susținut că legea afectează caracterul pensiei de serviciu și poate crea un regim juridic dezavantajos pentru magistrați, invocând inclusiv standarde stabilite prin hotărâri ale Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ale Curtea Europeană a Drepturilor Omului și ale CCR. De asemenea, magistrații au reclamat lipsa unei fundamentări financiare clare în expunerea de motive.
Potrivit datelor citate de ICCJ, din peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, aproximativ 190.000 provin din sistemul de apărare și ordine publică. Bugetul alocat în 2024 pentru pensiile militare a depășit 14 miliarde de lei, în timp ce pentru celelalte categorii, inclusiv magistrații, suma totală a fost de circa 2,2 miliarde de lei.
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, iar legea poate intra în vigoare după promulgare.
