Fostul ministru al Energiei, în prezent europarlamentar din partea PNL, Virgil Popescu, susține că liberalizarea pieței energetice nu absolvă statul de responsabilitățile sale și că funcționarea unei piețe libere nu ar trebui să însemne abandonarea consumatorilor în fața fluctuațiilor dure ale prețurilor.
El avertizează că statul are obligația de a interveni atunci când mecanismele pieței afectează în mod disproporționat gospodăriile vulnerabile.
Într-o postare publică, Popescu afirmă că dezbaterea din jurul liberalizării prețurilor la energie – ce va fi completă de la 1 iulie – pare să ignore istoria recentă a acestui proces. El arată că liberalizarea pieței nu este un fenomen nou, ci a început oficial la începutul anului 2018, pe vremea guvernării PSD. Însă, în scurt timp, această liberalizare a fost practic anulată prin Ordonanța de Urgență 114/2018, adoptată de cabinetul controlat de Liviu Dragnea.
Această ordonanță a dus la intervenții masive în piață: plafonarea artificială a prețurilor la producători, menținerea tarifelor pentru consumatori fără efecte semnificative asupra facturilor și favorizarea unor furnizori mari. În plus, măsurile au generat o reacție dură din partea Comisiei Europene, care a deschis procedura de infringement împotriva României și a pus în pericol fondurile europene destinate sectorului energetic, a explicat Popescu.
Odată numit ministru în 2019, Virgil Popescu afirmă că a revocat în ianuarie 2020 OUG 114, revenind astfel la un cadru de piață corect și predictibil. Printre efectele acestui pas, el menționează stoparea canalizării resurselor către așa-numiții „băieți deștepți”, restaurarea încrederii investitorilor afectați de taxe arbitrare și accesul la finanțări europene blocate anterior. Totodată, a eliminat taxele pe cifra de afaceri și a redeschis dialogul cu industria energetică pentru o tranziție echilibrată.
Popescu mai susține că, în anul 2020, deși piața era deja liberalizată, prețurile nu au crescut. Potrivit lui, adevărata explozie a tarifelor a venit în a doua jumătate a anului 2021, înainte de izbucnirea conflictului din Ucraina, fiind provocată de acțiuni deliberate ale Federației Ruse de manipulare a pieței gazelor naturale.
Ca răspuns la criza de atunci, Popescu afirmă că a introdus o schemă de plafonare și compensare care a protejat majoritatea populației – peste 90% dintre gospodării. El oferă exemple concrete: consumatorii cu un consum mediu lunar au plătit în jur de 37 de lei pe lună, iar Hidroelectrica a oferit cel mai mic tarif din piață, de doar 0,25 lei/kWh, rămânând totodată o companie profitabilă. Aceste măsuri, spune el, au fost gândite pentru a apăra atât securitatea energetică națională, cât și capacitatea de producție internă.
În calitate de membru al Parlamentului European, Popescu declară că a adus constant în discuție problema lipsei de interconectare energetică în Europa Centrală și de Est – o realitate care conduce la diferențe majore de preț și la vulnerabilități în regiune.
Acum, în pragul liberalizării complete de la 1 iulie 2025, Popescu atrage din nou atenția: dacă nu este atent gestionată, această etapă poate aduce probleme serioase. Hidroelectrica, spune el, anunță majorări substanțiale de preț – de la 280 la peste 450 de lei pe MWh. „Aceasta este o avertizare serioasă. Statul trebuie să intervină, în special pentru a-i proteja pe consumatorii cu venituri mici și medii”, a subliniat europarlamentarul.
În concluzie, Popescu insistă că o piață liberă nu presupune lipsa de intervenție: „Statul are datoria de a rămâne prezent și activ. Liberalizarea nu înseamnă haos sau nepăsare, ci presupune asumare și echilibru. Este momentul să ne bazăm pe fapte, nu pe retorică”, a mai transmis el, adresându-se direct cetățenilor, jurnaliștilor și economiștilor.
